Exprimă-ţi opinia liber. Creează sau semnează o petiţie online.
Prima pagina » Petitii online » Romania stat implicat in atingerea Obiectivului 16 al Sustainable Development Goals – Peace, Justice and Str...
image

Petitie: "Romania stat implicat in atingerea Obiectivului 16 al Sustainable Development Goals – Peace, Justice and Strong Institutions"

Facebook share

Initiator: Grupul de Reflectie / Think Tankul “Peregrinul”,
Think Tank constituit in cadrul proiectului
“I4P Romania – Pregatirea Retelei Infrastructura pentru Pace Romania”

Prezentul document de advocacy a fost depus la Ministerul Afacerilor Externe
avand numarul de inregistrare 2154/24.02.2016

Destinatar: Domnul Lazăr Comănescu
Ministrul Afacerilor Externe

Stimate Domnule Ministru,

Va inaintam, spre analiza si spre cele de cuviinta, prezentul document de advocacy, prin care va propunem sa luati in considerare folosirea Practicilor Restaurative, ca metode post-moderne uzitate in prevenirea, combaterea si instrumentarea conflictelor care au ca baza diverse tipologii, pentru a contribui la P-7 „Promovarea activitatii României in prevenirea, gestionarea si solutionarea conflictelor si la Obiectivul 16 al Sustainable Development Goals – Peace, Justice and Strong Institutions. In masura in care veti considera ca Practicile Restaurative sunt benefice, va rugam sa luati o decizie cu privire la aplicarea lor, apeland prin intermediul nostru la serviciile celor 90 de specialisti ce vor fi pregatiti in cadrul proiectului pana la 30 Aprilie 2016, la serviciile membrilor Retelei I4P Romania si a partenerilor in Think-Tank, a specialistilor care se vor instrui in activitatile de multplicare ce se vor derula, inclusiv dupa terminarea acestui proiect.

Practicile Restaurative sunt metode post-moderne de abordare a conflictelor. Aceste metode au fost testate in Australia, Statele Unite, Canada, Vestul UE, si s-a dovedit ca au o eficienta sporita in prevenirea, combatera si instrumentarea conflictelor, precum reiese clar din suportul de curs “Reconciliere prin Practici Restaurative” si din bibliografia acestuia http://www.aidrom.ro/wp-content/uploads/2015/08/Reconciliere-prin-Practici-Restaurative.pdf

Eficienta sporita a acestor metode restaurative, vine din faptul ca tot procesul de prevenire, combatere si instrumentare a conflictelor se concentreaza pe cum ar putea fi reparat raul, prejudiciul produs, pe echilibrarea emotionala a actorilor din contextul conflictual, pe prevenirea escaladarii conflictului.

Prin Practicile Restaurative cei care au generat conflicte, cu sau fara consecinte penale, nu sunt supusi doar unui proces retributiv - punitiv, ci recuperati prin asumarea constienta a raului facut, prin elaborarea de propuneri realiste si impelementabile pentru echilibrarea situatiei. Mentionam ca masurile retributive, inclusiv cele penale (daca este cazul), nu sunt excluse prin aplicarea Practicilor Restaurative, ci doar capata alt sens. Astfel, spre exemplu, o infractiune de genul incitarea la ura, nu va ramane la stadiul de sentinta pronuntata impotriva faptuitorului, ci va genera si masurile reparatorii de reconstructie a demnitatii civice a persoanei lezate. Un act de intimidare sau de violenta cu motivatie xenofoba, nu va ramane doar la nivelul constatarii faptului si aplicarii legii, ci va genera procese de schimbare, motivatii de asumare a raspunderii, caci Practicile Restaurative sunt intai de toate procese de schimbare a mentalitatii.

Fiind in mod dominant procese de schimbare de atitudine si de mentalitate, folosirea Practicilor Restaurative in tipologia de conflicte mai sus mentionata, va genera sustainabilitate la nivel social, si in acelasi timp, speram o diminuare a violentelor civice, o cultura a auto-responsabilizarii tuturor actorilor fata de actul convietuirii. Folosirea Practicilor Restaurative, inainte de oricea altceva, administraza faptuitorilor - care au generat stari conflictuale - un set de valori, pe care acestia inteleg (in cele din urma) ca le-au ignorat, desconsiderat si incalcat. Cel mai adesea, in locul frustarilor generatoare de negationism si violenta, faptuitorii dezvolta un proces de regret si empatie, re-evalueaza situatia si, in loc sa se apere de acuzatii (care mai degraba blocheaza demersurile) isi asuma responsabilitatea. Ori, stim ca asumarea timpurie a responsabilitatii de catre cetateni, este cheia de bolta a unei constructii sociale si a unei co-guvernari responsabile cu toti factorii interesati.

Va rugam sa retineti, ca instrumentarea prin Practici Restaurtative a cazurilor de conflicte inclusiv cu substrat xenofob, scade vizibil gradul de recidiva, fapt care duce la optimizarea comportamentelor civice si la diminuarea tensiunilor sociale.

Precizare: Prezenta activitate de advocacy se face in cadrul unui proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului si/sau multiplicatorului. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org şi http://www.fondong.fdsc.ro

03/03/2016

Autor: Daniela V. Stefanescu, Vicepresedinte al Forumului Regional pentru Drepturile Omului din Romania, Prof Univ. Dr. Anca Gheorghiu, Preşedintele senatului la Universitatea Hyperion & Mihail Brinzea, Manager de proiect
Destinatar: Domnul Lazăr Comănescu, Ministrul Afacerilor Externe
Petitie si semnaturi in format: XLSxls   PDFpdf
*Stiri, informatii in legatura cu petitia:
*Cod validare:
 =