Exprimă-ţi opinia liber. Creează sau semnează o petiţie online.
Prima pagina » Petitii online » Practici Restaurative pentru Solutionarea Conflictelor de Mediu
image

Petitie: "Practici Restaurative pentru Solutionarea Conflictelor de Mediu"

Facebook share

Initiator: Grupul de Reflectie / Think Tankul “Albina”,
Think Tank constituit in cadrul proiectului
“I4P Romania – Pregatirea Retelei Infrastructura pentru Pace Romania”

Prezentul document de advocacy a fost depus la Minister
avand numarul de inregistrare 83278/19.02.2016

Destinatar: Doamna Cristiana PAȘCA – PALMER
Ministru al Mediului, Apelor si Padurilor

Stimata Doamna Ministru,

Va inaintam spre analiza prezentul document de advocacy, prin care va propunem sa luati in considerare folosirea Practicilor Restaurative in prevenirea, combaterea si rezolvarea conflictelor de mediu si, in masura in care veti considera ca Practicile Restaurative sunt benefice, sa luati o decizie in acest sens.

Stimata Doamna Ministru,

Practicile Restaurative sunt metode moderne de abordare a conflictelor. Aceste metode au fost testate in Australia, Statele Unite, Canada, Vestul UE si s-a dovedit in ultimii 35 de ani ca au o eficienta sporita in prevenirea, combatera si rezolvarea conflictelor, inclisiv a celor de mediu. Eficienta sporita a acestor metode, vine din faptul ca tot procesul de prevenire, combatere si rezolvarea a conflictelor nu se concentreaza pe vina actorilor conflictului, pe faptuitori (ori pe potentialii faptuitori (in Conferintele de prevenire a escaladarii conflictului), ci pe cum ar putea fi reparat raul, prejudiciul produs.

Mai mult despre practicile restaurative, la http://www.aidrom.ro/wp-content/uploads/2015/08/Reconciliere-prin-Practici-Restaurative.pdf

Prin Practicile Restaurative cei care au generat conflicte de mediu nu sunt exclusiv pedepsiti administrativ sau penal, ci recuperati prin asumarea constienta a raului facut si cu elaborarea de propuneri realiste, impelementabile, pentru repararea situatiei. Mentionam ca masurile retributive, (inclusiv cele penale, daca este cazul) nu sunt excluse prin aplicarea Practicilor Restaurative, ci doar capata alt sens.

Astfel, spre exemplu, o defrisare ilegala nu va ramane la stadiul de sentinta pronuntata impotriva unui operator economic, ci va genera si masurile reparatorii de reimpadurire si refacere a a mediului. O activitate de poluarea a apelor nu va ramane doar la nivelul constatarii si a sentintei pronuntate in instante, ci va genera motivatii de asumare a raspunderii, caci Practicile Restaurative sunt intai de toate procese de schimbare a mentalitatii.

Fiind in mod dominant procese de schimbare de atitudine si de mentalitate, folosirea Practicilor Restaurative in conflictele de mediu va genera sustainabilitate si in acelasi timp o cultura a auto-responsabilizarii fata de mediul inconjurator, fapt care nu se intampla in procesele care administraza doar amenzi si pedepse.

Folosirea Practicilor Restaurative, inainte de orice altceva, "administreaza" faptuitorilor – care au generat conflicte de mediu – un set de valori pe care acestia inteleg (in cele din urma) ca le-au ignorat, desconsiderat si incalcat. Cel mai adesea faptuitorii, in locul frustarii ca au fost identificati si prinsi, dezvolta un proces de regret si empatie, re-evalueaza situatia si in loc sa se apere in procese lungi ce dureaza ani de zile (cu costuri considerabile si pentru bugetul public) isi asuma responsabilitatea. Ori, stim ca asumarea timpurie a raspunderii in problemede de mediu este cheia de bolta a unei co-guvernari responsabile, cu toti factorii interesati.

Prin intermediul Think Tank-ului “Albina” puteti apela la serviciile unor specialisti atent pregatiti si selectati, membri sau asociati ai Think-Tank-ul “Albina”, Think Tank constituit in acest proiect, avand ca obiectiv cresterea capacitatii de a preveni, de a aborda structurat, de a instrumenta si rezolva conflictele care afecteaza mediul.

Precizare: Prezenta activitate de advocacy se face in cadrul unui proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului si/sau multiplicatorului. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org şi http://www.fondong.fdsc.ro

27/02/2016

Autor: Daniela V. Stefanescu, Vicepresedinte al Forumului Regional pentru Drepturile Omului din Romania & Manager de proiect, Mihail Brinzea
Destinatar: Doamna Cristiana PAȘCA – PALMER, Ministru al Mediului, Apelor si Padurilor
Petitie si semnaturi in format: XLSxls   PDFpdf
*Stiri, informatii in legatura cu petitia:
*Cod validare:
 =