Exprimă-ţi opinia liber. Creează sau semnează o petiţie online.
image

Comentarii "STOP distrugerii Cetatii Deva", pagina 1

Facebook share
 
Natura2000 - Dealul Cetăţii Deva (ROSCI0054) (4 August 2016, 14:31)
Cititi Distribuiti
http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSCI0054

Un fragment din ceea ce puteti citi la adresa de mai sus : "... Localizare: situat în NV municipiului Deva, situl constituie una din culmile exterioare ale Munţilor Poiana Ruscă, pe la poalele căruia râul Mureş se desfăşoară în sectorul de culoar intramontan. Dealul Cetăţii Deva este, sub aspect geologic, rezultatul activităţii vulcanice neogene, care începând din Tortonianul Superior până în Panonian, s-a desfăşurat cu intesitate maximă în lungul văii Mureşului. Ca produs al magmatismului subsecvent al acestei activităţi, s-a format şi conul vulcanic de andezite al Dealului Cetăţii, căruia eroziunea ulterioară i-a îndepărtat o mare parte din structura aparatului vulcanic. Studiile geologice şi petrografice au arătat că în urma distrugerii aparatului vulcanic nu s-a mai păstrat decât umplutura atât de caracteristică coşului său. Aspectul actual şi altitudinea i-au conferit denumirea dedeal, doar versantul sudic, prin stâncăriile abrupte şi golaşe, aminteşte de originea muntoasă a acestei forme de relief. Caracterizarea florei: cercetările floristice efectuate pe Dealul Cetăţii Deva au pus în evidenţă existenţa a 218 specii de fanerogame (angiosperme), 5 specii de ferigi (teridophyta) şi 9 specii de mişchi (bryophyta). Unele dintre ele, rare sau chiar unice, aclimatizate aici, sunt de origine mediteraneană, balcanică sau din Crimeea: Sedum acre L, Galium spurium f. vaillenti, Aconitum anthora L. Cercetările fitocenologice întreprinse au evidenţiat exeistenţa a 4 asociaţii vegetale de fond care alcătuiesc covorul vegetal:asociaţia Corno-Fracsinetum orni Pop şi Hodişan 64,cu o importanţă ştiinţifică deosebită deoarece biotopul în care vegetează se află la limita nordică a arealului său,asociaţia Cleistogeno serotinae - Festucetum rupicolae Zoly 58, sub asociaţia Alyssetosum muralis Nuţu şi colaboratorii specifică României (constituie biotopuri prielnice pentru creşterea şi dezvoltarea unor comunităţi de fluturi şi reptile rare pentru România)şi asociaţia Carpinum- Fagetum Paucă 41. La baza versanţilor Dealului Cetăţii, pe porţiuni restrânse, unde au fost defrişate comunităţile de pante naturale spontane, se întâlnesc plantaţii de salcâmi grupate în asociaţia antropogenă Bromo sterili - Robinietum Soo 64. Dealul Cetăţii Deva reprezintă un sit periurban cu influenţă turistică, având un aspect peisagistic important. Fauna: se întâlnesc aici numeroase specii de păsări din anexa I a Directivei Păsări: Caprimulgus europaeus, Dendrocopos medius, Lanius collurio, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Sylvia nisoria, precum şi specii de animale ce apar în anexa II a Directivei Habitate: amfibieni: Bombina bombina, Bombina variegata; nevertebrate: Callimorfa quadripunctaria, Cerambzx cerdo, Lucanus cervus. Tot aici se întâlnesc 6 sp. de amfibieni, 8 sp. de reptile, 39 sp. de nevertebrate,18 sp. de păsări, toate de importanţă naţională sau internaţională.
Calitate si importanță Pe Dealul Cetăţii Deva s-au identificat 375 specii de plante vasculare, ceea ce reprezintă 11,8% din flora României(M.Cîndea, 1976), în care predomină elementele holarctice cu caracter boreal şi temperat(60,28% din flora dealului), urmate de elemente mediteraneene(13,24%), orientale şi continentale(9,86%), balcanice(1,85%)şi dacice(2,56%). Fauna acestui sit este reprezentată prin 6 specii de amfibieni, 25 specii de păsări, 7 specii de reptile şi 4 specii de nevertebrate, toate protejate prin legislaţia internaţională(Directiva CE 92/43/EEC, Directiva 79/409/EEC, Convenţia de la Berna, 1979). Alături de acestea au mai fost identificate 128 specii de coleoptere din care 10 specii sunt rare în fauna României şi necesită protecţie(Studiu de impact efectuat de Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca, 2002). Fauna de lepidoptere diurne şi nocturne este alcătuită din aprox. 900 specii(2002, Studiu ICB Cluj-Napoca), din care 36 specii au valoare patrimonială şi ştiinţifică. Aici au fost identificate 2 habitate de interes comunitar: păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene şi păduri panonice cu Quercus petraea şi Carpinus betulus.
Vulnerabilitate Specia Parnassius mnemosyne se află într-un continuu regres populaţional pe plan european datorită acumulărilor de nitraţi şi nitriţi în sol, ceea ce favorizează dezvoltarea unei flore, care prin concurenţă elimină speciile genului Corydalis, baza trofică larvară a fluturelui. Menţinerea populaţiei de Calimorpha quadripunctaria este condiţionată de existenţa buruienişurilor înalte şi tufărişurilor de Rubus sp. Menţinerea speciei Maculinea arion este condiţionată de păstrarea habitatelor de stâncării calcaroase şi a muşuroaielor de furnici din genul Myrmica. Din cauza turismului necontrolat,populaţia de Vipera ammodytes este aproape dispărută dacă rezervaţia ar fi protejată efectiv, această specie s-ar reface în decurs de câţiva ani.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Dealul Cetăţii Deva are statut de rezervaţie naturală de interes naţional(Legea 5/2000) şi este în custodia Direcţiei Silvice Deva din anul 2004.
Tip de proprietate Suprafaţa sitului este 100% de stat.
Documentație 1. Studiu de impact Flora-Fauna-Dealul Cetăţii Deva, Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca(2002); 2. Burnaz Silvia(1993)-Contribuţii la cunoaşterea faunei de Macrolepidoptere a Măgurilor Devei, Buletin de Informare al Societăţii Lepidopterologice Române, Cluj-Napoca, 4(1):3-11; 3. Cîndea Maria(1975-1976): Conspectul sistematic al plantelor vasculare de pe Dealul Cetăţii Deva-Sargetia, Acta Musei Devensis, Series Scientia Naturae, 11-12: 139-156, Muzeul Judeţean Deva; 4. Schraiber,St., Nuţu,A.(1968)-Rarităţi în flora dealurilor Devei-Sargetia, Acta Musei Devensis: 589-601, Muzeul Judeţean Deva; 5. Ghira,I.(1994)-A new lacertid species in Transilvanian herpetofauna: Lacerta praticola pontica Lantz@Cyren,1919 - Sargetia, Acta Musei Devensis, Series Scentia Naturae, 16: 151-153; 6. Ghira, I.(1994)-New records of two romanian viper species(Vipera ammodytes ammodytes L. and Vipera berus berus L.) in Hunedoara, Alba and Arad Counties-Sargetia, Acta Musei Devensis, Series Scentia Naturae, 16: 154-158. ..."
Raspunde    Comentariu nou     Recomanda: