Exprimă-ţi opinia liber. Creează sau semnează o petiţie online.
Prima pagina » Petitii online » ALARMA: Inegalitate flagranta in criteriile de evaluare ale Ministerului Educatiei - UEFISCDI! Cercetatorii d...
image

Petitie: "ALARMA: Inegalitate flagranta in criteriile de evaluare ale Ministerului Educatiei - UEFISCDI! Cercetatorii din domeniile umaniste si sociale protesteaza."

Facebook share

In cadrul competitiei Proiecte Complexe de Cercetare Exploratorie 2011, lansata pe site-ul www.uefiscdi.gov.ro, suntem informati asupra standardelor minimale de eligibilitate pentru directorii de proiect si coordonatorii echipelor de cercetare. Aceste standarde trebuie atinse pentru a permite unui proiect depus in cadrul competitiei sa depaseasca prima etapa, eliminatorie, si sa intre in etapa evaluarii sale calitative.
Implicarea in proiecte de cercetare stiintifica relevante atat pe plan national cat si pe plan international este una din componentele de baza ale muncii unui cercetator, de aceea egalitatea de sanse la accesarea fondurilor de finantare in cadrul concursurilor de profil este vitala pentru toate domeniile stiintelor, fie ele exacte, sociale sau umaniste.

Dar cate asemenea proiecte pot in mod real trece de atotputernica etapa eliminatorie? Destul de putine, conform noilor standarde, iar drumul este ingreunat, pentru toti cei care intra in categoria “Stiintelor Umaniste” si a “Stiintelor Sociale”, de inegalitatea flagranta prezenta in categoriile de calcul ale punctajelor necesare pentru a depasi etapa eliminatorie, precum si de lipsa unui dialog real, in care sa fie implicati reprezentati ai tuturor domeniilor, care ar duce la o absolut necesara nuantare a activitatilor specifice diverselor domenii, reflectata apoi in criteriile aflate acum in cauza.

A integra cercetarea romaneasca in context international este fara indoiala un tel nobil, la care nu putem decat sa ne asociem. Ne putem insa intreba daca Ministerul Educatiei si organismele care lucreaza sub egida sa au gasit instrumentele potrivite pentru a obtine acest rezultat, in particular pentru disciplinele sociale si umaniste. Intai, spre deosebire de stiintele exacte - neutre din punctul de vedere al relatiei lor cu contextul cultural si lingvistic, ca si din cel al mijloacelor de expresie si prezentare a rezultatelor lor, si ca atare lesne „internationalizabile” - disciplinele umaniste si sociale sunt indisolubil legate de acest context. Prin urmare, neglijarea impactului lor local este in inalt grad pernicioasa pentru dezvoltarea lor. Apoi – si mai ales - ar fi fost de asteptat ca Ministerul Educatiei – in larga consultare cu specialistii din diferite domenii – sa elaboreze un set de masuri menite sa sprijine si promoveze patrunderea contributiilor romanesti pe scena internationala a cercetarii, avand constiinta faptului ca astfel de masuri nu pot sa rodeasca peste noapte. Nimic de acest gen nu a fost intreprins in douazeci de ani. In schimb, se elaboreaza un set de criterii care arde etapele acestui proces si se utilizeaza acest set de criterii pentru a elimina din competitie stiintele sociale si umaniste, ca fiind inapte sa se califice.

In fine, faptul ca aceste criterii sunt de ordin pur cantitativ ni se pare de natura sa genereze perversiuni in procesul de evaluare. Daca intelegem bine, factorul calitativ este aici asimilat „coeficientului de impact”. Ni se pare nimerit, in aceasta ordine de idei, sa citam din declaratia oficiala din 2007 a EASE/European Association of Science Editors, care atrage atentia asupra pericolului utilizarii excesive a factorului de impact (scorului de influenta) in lumea academica: „Therefore, the European Association of Science Editors recommends that journal impact factors are used only – and cautiously – for measuring and comparing the influence of entire journals, but not for the assessment of single papers, and certainly not for the assessment of researchers or research programmes either directly or as a surrogate.” (http://www.ease.org.uk/statements/EASE_statement_on_impact_factors.shtml).

Este de asemenea locul sa amintim ca in competitiile pentru granturile oferite de European Research Council nu exista stadiul eliminatoriu presupunand standarde minimale de eligibilitate, considerat indispensabil de autoritatile romanesti. Aici candidatii care au un dosar eligibil din punct de vedere tehnic sunt supusi – fara alt preambul – evaluarii de catre o comisie de specialisti, care iau in considerare aspectele de ordin cantitativ in directa relatie cu cele de ordin calitativ.
Adaugam aici, in aceeasi ordine de idei, un pasaj din Rezolutia RIHA/International Association of Research Institutes of the History of Art din 7 Noiembrie 2009: „The qualities of scholarly work in the humanities cannot be assessed in simple numbers or metrics; principles which were developed in the context of the natural sciences cannot be transferred to or employed in the humanities, since these work differently, in particular with regard to the relevance of research for different audiences or readerships, and its impact on these constituencies.”

Solicitam sprijinul media, al opiniei publice si al tuturor cercetatorilor pentru a propune UEFISCDI inghetarea sesiunii de depunere de proiecte si rediscutarea criteriilor minime de evaluare in vederea unei corecte si juste echivalari ale acestora intre cele trei principale ramuri ale cercetarii. Amanarea prezentei sesiuni de depuneri de proiecte, pe o perioada pe care o dorim cat mai scurta, este absolut vitala pentru a recalcula punctajele si a elimina inegalitatea de sanse.

Solicitam Ministerului Educatiei si UEFISCDI sa organizeze sedinte publice in care problemele asupra carora atragem acum atentia sa fie discutate cu reprezentanti ai tuturor domeniilor si subdomeniilor cu drept de a aplica in cadrul prezentului concurs. Aceste sedinte publice sunt singurele capabile sa aduca nuantele necesare in reevaluarea actualelor standarde minime de eligibilitate si sa salveze arii extrem de importante ale cercetarii sociale, culturale si artistice romanesti de la disparitie.
Mentionam ca aceste nuante sunt definitorii pentru unele domenii ale stiintelor umaniste, unde rezultatele principale ale cercetarii nu sunt (sau nu sunt numai) texte, ci alte activitati/produse la fel de importante, precum workshopuri, conferinte si simpozioane, expozitii, CD-uri, concerte, arhive de imagini, volume publicate cu imagini, planuri si proiecte/studii de arhitectura si urbanism etc. Neechivalarea acestor rezultate ale cercetarii in domeniul respectiv anuleaza din start cel putin jumatate din continutul CV-urilor unor reprezentanti importanti, cu activitate constanta in cercetarea din Arhitectura, Teatru, Muzica, Arte Vizuale etc., generand, din nou, o clara inegalitate de sanse. De altminteri multe din aceste rezultate ale cercetarii (CD-uri, volume publicate cu imagini) se regasesc in zeci de biblioteci inscrise in baza Worldcat (conditie obligatorie de eligibilitate).

Conform actualelor criterii de masurare a eligibilitatii (asa cum vor fi ele detaliate mai jos, in studiul comparativ), munca de o viata a unora din cei mai importanti reprezentanti ai lumii academice si intelectualitatii romanesti „valoreaza” in viziunea alcatuitorilor de criterii doar cat un articol ISI bine cotat.
Sa punem in balanta: pe de o parte, unul (sau cateva) articole in reviste cotate international ISI (un sistem profund contestat). Pe de alta parte, aproape intreaga activitate auctoriala a unora din cei mai importanti reprezentati ai intelectualitatii, zeci de carti din care, cu punctaje meschine, se aduna un „standard minimal de eligibilitate”. Mai mult decat in fata unei inegalitati de sanse, suntem in fata unei anomalii, a unei disproportii existentiale, a unei neintelegeri profunde a formelor de a cuantifica (daca pana la urma trebuie sa o facem) relevanta stiintifica, valoarea intelectuala, importanta domeniilor umaniste.

Solicitam reevaluarea comisiei UEFISCDI insesi, pentru a vedea, in sedinta publica, in ce masura echilibrul necesar intre stiintele sociale, cele umaniste si „stiintele altele decat cele socio-umaniste” este respectat in cadrul comisiei si, in cazul in care se observa disproportii de reprezentare, solicitam corectarea rapida si eficienta a acestora.

Solicitam de asemenea rediscutarea tuturor punctajelor si cresterea numarului de puncte aferente unei lucrari publicate in Romania, unui articol, unei editari de volum sau capitol de lucrare in cazul stiintelor umaniste si a stiintelor sociale. Propunem, in acelasi timp, introducerea de comun acord intre domenii a unor categorii suplimentare de produse ale cercetarii care sa poata fi luate in calcul pentru stabilirea eligibilitatii.

Consideram documentul pe care vi-l supunem acum atentiei ca pe o oferta de dialog, un apel adresat tuturor cercetatorilor sa adauge problemele si nuantele propriilor domenii celor observate de noi.





SCURT STUDIU COMPARATIV AL CRITERIILOR MINIME DE ELIGIBILITATE

Propunem o comparatie a acestor criterii, oprindu-ne numai asupra cerintelor si grilelor de calcul care privesc directorii de proiect.

1.

„Pentru domenii diferite de cele umaniste si sociale: Pentru directorul de proiect si expertii evaluatori, publicarea in perioada 2001 – 2010 ca autor principal (conform Anexei 5) a unor articole in reviste indexate in Web of Science care au fiecare un scor relativ de influenta cel putin egal cu 0,5 si al caror scor relativ de influenta cumulat este cel putin egal cu 8. Aceste articole trebuie sa fie indexate in Web of Science si incadrate cu tipul de document (document type) article sau review.”
(citat din PCCE Standarde Minimale de Eligibilitate, document disponibil pe site-ul UEFISCDI)

Domeniile diferite de cele umaniste si sociale sunt, mai precis, stiintele exacte, stiintele naturii, medicina etc. In cazul acestora, sistemul de calcul citat in paragraful anterior este simplu: e necesara si suficienta publicarea ca autor principal (co-autoratul fiind astfel acceptat implicit) unor articole in reviste indexate Web of Science. In functie de importanta revistei, reprezentata printr-un scor de influenta (http://www.uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/COMPETITIE%202011_IDEI/PCE/scor_relativ_inf_rev.xls), e suficient ca un director de proiect din domeniile de cercetare aferente acestei prime categorii sa fie autorul chiar si unui singur articol (!) intr-o revista indexata cu mai mult de 8 puncte sau a 2-3 articole in lista ampla de reviste cotate mai putin generos. Desigur, recunoastem importanta si relevanta publicatiilor cu scor de influenta mare din lista Web of Science. Nu putem insa sa nu observam de pe acum diferenta de cantitate de material publicat (care va deveni evidenta in continuarea analizei noastre).


2.

Stiintele sociale se afla pe treapta intermediara in aceasta scala a criteriilor de evaluare. Transcriem din documentul PCCE:

„Pentru stiintele sociale (conform Anexei 4)
Pentru directorul de proiect si expertii evaluatori: Acumularea a minim 400 puncte din lucrari publicate in perioada 2001 - 2010, din urmatoarele categorii:
1. Carti publicate ca autor sau coautor: 60 puncte pentru fiecare carte;
2. Capitole publicate ca autor sau coautor in volume colective: 30 puncte pentru fiecare capitol;
3. Articole publicate ca autor principal (conform Anexei 5) in reviste indexate in Web of Science care au fiecare un scor relativ de influenta cel putin egal cu 0,25. Aceste articole trebuie sa fie indexate in Web of Science si incadrate cu tipul de document (document type) article, review sau proceedings paper. Pentru fiecare astfel de articol, se acorda urmatorul punctaj: 50 puncte × scorul relativ de influenta.
Pentru categoriile 1 si 2: Vor fi luate in considerare numai lucrarile disponibile in cel putin 12 biblioteci ale unor institutii de invatamant superior din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, indexate in catalogul Worldcat (www.worldcat.org).”
(citat din PCCE Standarde Minimale de Eligibilitate)

Observam din grila de calcul propusa ca pot fi adunate la punctaj carti (indiferent de standardul, valoarea sau importanta acestora, de editura si tara), este in continuare mentionat ca fiind acceptat co-autoratul, iar un capitol dintr-un volum colectiv valoreaza 30 de puncte, adica jumatate din valoarea unei carti. Sunt de asemenea luate in calcul cu punctaj rezonabil articolele din publicatii indexate web of science. Din pacate - si acesta este numai unul din aspectele in care stabilirea acestor criterii ar fi trebuit sa urmeze unor etape ample de consultari cu reprezentanti ai tuturor domeniilor vizate - la o trecere in revista a titlurilor revistelor indexate Web of Science observam decisiva dominatie a titlurilor din aria stiintelor exacte/naturii/medicale etc., fata de o cantitate mult mai redusa de titluri aferente stiintelor sociale si umaniste. La o simpla cautare a cuvantului „social” au rezultat 110 titluri in lista revistelor indexate. Din 9216.
In acest sens, includerea in sistemul de calcul si a altor baze de indexare ar fi fost absolut necesara, pentru a reduce din dezechilibrul cantitativ intre publicatii.

Nu ne putem impiedica sa nu ne intrebam cum anume s-a ajuns la punctajele acordate cartilor: 60 de puncte. Care au fost criteriile conform carora o carte din aria stiintelor sociale valoreaza fix 60 de puncte – in loc de 70 sau 80 de pilda – in timp ce o lucrare din aria stiintelor umaniste este de asteptat sa obtina 100 de puncte? Care este logica unor asemenea diferentieri?

Pentru a marca din nou inegalitatea cantitativa intre stiintele exacte si cele sociale in ceea ce priveste volumul de publicatii necesare in vederea atingerii pragului de eligibilitate, reamintim ca, in conditii de punctaj maxim, un director de proiect de la Chimie, Biologie sau Politehnica, de pilda, e suficient sa fi publicat un singur articol intr-o revista indexata ISI cu scor de influenta de minimum 8! Atat. Un articol de 20-30 de pagini, in conditiile in care nici nu este pusa in discutie valoarea articolului in sine, ci este luata in calcul numai valoarea relativa a publicatiei, in contextul unui sistem de calcul contestat de nenumarate foruri academice si publicistice.
Fara a desconsidera dificultatea publicarii unui astfel de articol, ne intoarcem la stiintele sociale pentru a observa ca, in aceleasi conditii de cumul de punctaj maxim, este nevoie de nici mai mult nici mai putin de 7 carti pentru a ajunge la egalitate cu directorul de proiect din prima categorie.


3. Stiintele umaniste

Ajungem la al treilea - si pentru noi cel mai important - capitol al prezentului studiu:

„Pentru stiintele umaniste (conform Anexei 4)
Pentru directorul de proiect si expertii evaluatori: Acumularea a minim 400 de puncte din lucrari publicate in perioada 2001 - 2010, din urmatoarele categorii:
1. Publicarea la edituri din afara Romaniei si a Republicii Moldova, in limbi de circulatie internationala (conform Anexei 5), a unor lucrari de referinta pentru stiintele umaniste (carti de autor; dictionare/enciclopedii; editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare2): 100 puncte pentru fiecare lucrare.
2. Publicarea la edituri din Romania sau Republica Moldova a unor lucrari de referinta pentru stiintele umaniste (carti de autor; dictionare/enciclopedii; editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare). Se iau in considerare cel mult 12 lucrari de acest tip: 20 puncte pe lucrare.
3. Studii publicate in reviste indexate in Arts & Humanities Citation Index sau incluse in European Reference Index for the Humanities (ERIH), categoriile A (INT1) si B (INT2) (www.esf.org/research-areas/humanities/erih-european-reference-index-for-the-humanities.html), sau capitole in volume colective editate in limbi de circulatie internationala, sau editarea de volume colective in limbi de circulatie internationala. Volumele colective trebuie sa se regaseasca in cel putin 12 biblioteci ale unor institutii de invatamant superior din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, identificabile prin catalogul mondial WorldCat: 10 puncte pentru fiecare studiu, capitol sau volum editat.
Pentru categoriile 1 si 2: Vor fi luate in considerare numai lucrarile disponibile in cel putin 12 biblioteci ale unor institutii de invatamant superior din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, indexate in catalogul Worldcat (www.worldcat.org).”
(citat din PCCE Standarde Minimale de Eligibilitate)

Interpretarea grilei: in loc de carti, sunt solicitate lucrari de referinta pentru stiintele umaniste – publicate la o editura din afara Romaniei si Republicii Moldova. Nu mai este mentionata explicit ca acceptata calitatea de co-autor. O putem intui ca fiind in mod implicit necesara in cazul dictionarelor/enciclopediilor. Ne intrebam cum se poate declina subcategoria “editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare” la diferitele subdomenii ale stiintelor umaniste.

Reamintim si in cazul domeniilor umaniste inegalitatea cantitativa in conditii de punctaj maxim: contra unui singur articol in cazul stiintelor exacte, autorii si cercetatorii din aria umanioarelor sunt obigati sa „ridice la fileu” nu mai putin de 4 lucrari de referinta publicate in strainatate! Disproportie nu doar evidenta, dar si jignitoare, avand in vedere ca 4 lucrari de referinta publicate in strainatate sunt rezultatul unei intregi vieti intelectuale (si sunt de obicei insotite de alte numeroase lucrari publicate in tara)!

Atat pentru domeniile umaniste, cat si pentru stiintele sociale, o conditie a eligibilitatii fiecarui volum in parte este prezenta lui in cel putin 12 biblioteci din strainatate (prezenta care se verifica prin accesarea bazei www.worldcat.org).
In conditiile in care editurile romanesti nu trimit carti in bibliotecile din afara Romaniei decat in foarte rare cazuri, nenumarate volume extrem de relevante pentru cultura romaneasca pur si simplu nu pot fi luate in calcul.

O lucrare de referinta publicata la una din cele mai bune edituri din Romania valoreaza, in lumina prezentei grile de calcul, mai putin decat un capitol de carte din zona stiintelor sociale , mai putin decat un articol minim indexat ISI din aria stiintelor exacte/ale naturii etc.; o lucrare de referinta publicata la o editura ca Humanitas sau Polirom, de pilda, valoreaza cat o treime dintr-o carte din stiintele sociale si doar a cincea parte din punctajul care s-ar oferi unei carti de acelasi fel (implicand acelasi efort, proces de cercetare, raspundere stiintifica) publicate in strainatate. Fireste, nu uitam de aberatia conform careia versiunii traduse publicate in strainatate i se acorda 100 de puncte, iar aceleiasi carti publicate in Romania i se acorda 20 de puncte! Aceste disproportii ne fac sa banuim dispretul autorilor criteriilor eliminatorii pentru insasi calitatea, continutul si chiar sensul cercetarii in sine!

Continuand analiza, la punctul 3 aflam ca unui cercetator din aria stiintelor umaniste nu i se acorda niciun punctaj special pentru atat de importanta indexare ISI; chiar daca ar avea articole incluse in publicatii indexate, ele ar valora doar 10 puncte. Acelasi punctaj este acordat unui capitol de carte sau editarii unor volume colective.
Atragem atentia din nou, 10 puncte este un punctaj total defavorizant, cu care un cercetator din stiintele umaniste ar avea nevoie de o cantitate de publicatii de aproximativ 2.5 ori mai mare prin comparatie cu numarul maxim de articole indexate ISI necesare in cazul stiintelor exacte.
Munca depusa pentru a scrie un capitol dintr-un volum colectiv, ori o lucrare publicata la o editura competitiva din Romania nu este cu nimic mai prejos, este cel putin egala cu munca depusa pentru a cerceta si apoi a scrie un articol intr-o revista indexata ISI. Calitatea cercetarii este aceeasi.

In concluzie, chiar si la o sumara, dar atenta evaluare comparativa a criteriilor de eligibilitate aferente celor trei ramuri ale cercetarii, reies inegalitati si probleme de interpretare pe care le consideram cel putin discutabile si care fac inoperante standardele de eligibilitate in versiunea lor actuala.

30/08/2011

Autor: autorul a ales ca aceasta informatie sa nu fie publica
Destinatar: Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului - UEFISCDI (Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii)
Petitie si semnaturi in format: XLSxls   PDFpdf
*Stiri, informatii in legatura cu petitia:
*Cod validare:
 =