Exprimă-ţi opinia liber. Creează sau semnează o petiţie online.
Prima pagina » Petitii online » Nu perlelor de cultura in acvatoriul marin romanesc clear
image

Petitie: "Nu perlelor de cultura in acvatoriul marin romanesc clear"

Facebook share

In urma cu aproape trei ani, in luna mai 2007, celebra marca de bijuterii Mikimoto se lansa cu surle si trambite si pe piata din Romania. Perlele japoneze aveau sa fie lansate de Chronolink, firma care este de altfel si unic distribuitor al marcii Rolex pe piata romaneasca. Pana aici, toate bune si luxoase, baietii cu Rolex si fetele cu perle merg mana in mana pe Dorobanti, la Mamaia sau Bamboo.



Se cuvine insa mai intai sa facem prezentarile. Dl. Kokichi Mikimoto, este inainte de toate un om de stiinta care a inteles dupa ani de studii cum functioneaza de fapt producerea unei perle. Totul se datoreaza unui parazit, unui fir de nisip, unui corp strain care patrunde in corpul scoicii. Aceasta secreta in timp o substanta care sa neutralizeze „intrusul", invaluindu-l in ceea ce naste pasiunea femeilor din intreaga lume: o perla. In functie de forma corpului strain, perla capata forme, pardon, neregulate sau sferice (mai rar in lumea imperfecta in care traim).



Ca orice om de stiinta, adica bagaret din fire, Mikimoto s-a gandit ca daca ar introduce cu manuta lui un ceva in scoica, ar face-o sa produca perle ca gainile de Avicola. Rezultatul il stim cu totii, o companie cu o istorie de aproape un secol, cu cifre de afaceri de zeci de milioane de dolari.



Japonezii de la Mikimoto nu s-au multumit sa lanseze brandul in Romania si sa distribuie cateva colectii in magazinul Rolex de la JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Echipa de cercetare de la Tokyo a cautat in permanenta sa-si extinda fermele de cultura Akoya localizate in prezent in Marea Sudului. Schimbarile climatice din ultimii ani, aparitia unor fenomene ca taifunuri sau uragane in mari din zona temperata, au determinat creearea unei „replici" geografice a Marii Sudului. Mai exact, in lume, in afara de aria in care Mikimoto isi cultiva perlele, mai exista una identica in ceea ce priveste conditiile de salinitate, presiune, climat microbiologic. Ei bine, da: Marea Neagra, de la capul Midia, pana hat, la bulgari, la capul Kaliakra.



Japonezii nu stau mult pe ganduri. In februarie 2008 ia fiinta firma cu capital mixt, Black Sea Pearl Corporation, care ii are printre actionari si pe Loucas Ellinas, Managing Director Chronolink, care incepe sa faca cercetari in zona acvatoriului marin 2 Mai – Vama Veche. Lup in blana de oaie, Black Sea Pearl Corporation finanteaza proiecte ecologice si sponsorizeaza evenimente precum Workshopul international (Mamaia, 26-28 septembrie, 2008), proiect implementat de Universitatea Ovidius Constanta, in parteneriat cu Agentia de Protectie a Mediului Constanta si Getia Pontica Association din Kavarna (Bulgaria). In realitate, prezenta corporatiei la eveniment nu a fost altceva decat o cantarire a ofertelor partii romane si celei bulgare.



Ianuarie 2010, ministrul mediului si al dezvoltarii durabile, Laszlo Borbely, abate atentia de la scandalul fermelor de cultura si se bate in piept pentru Rosia Montana, declarand bombastic ca nu va semna daca nu e convins 101 % ca nu polueaza. Presa inghite galusca, ministrul iese pe usa din dos si zboara la Constanta, unde semneaza protocolul cu Black Sea Pearl Corporation, privind exploatarea acvatoriului marin 2 Mai – Vama Veche in scopul creerii de ferme de cultura Akoya pentru perlele albe, negre si aurii.



Consecintelepe termen lung ale cultivarii perlelor in zona costiera a Marii Negre sunt catastrofale pentru echilibrul ecologic al zonei: scoicile secreta pe langa substanta care devine perla si o alta pe care o elibereaza in exterior. Substanta, o toxina din grupa alcaloizilor heptacidici, este nociva atat pentru om, cat si pentru flora subcvatica din jur. In comparative cu anii trecuti, se constata o scadere drastica a speciilor de alge, printre care se numara și Lomentaria clavellosa, Enteromorfa Compressa, precum și Ulva Rigida.



Mai mult decat atat, fermele de scoici in zona 2 Mai - Vama Veche sunt o amenintare directa la adresa nudismului practicat in zona. Nu de putine ori, organul masculin fiind prins captiv in „menghina" scoicilor care produc perle, fiind confundat cu o specie a algei Putzalis Aquates, și aceasta aflata pe cale de disparitie.



Cele mai active organizatii nonguvernamentale care se opun proiectului Black Sea Pearl Corporation, au fost însă pana in prezent nu ONG-urile ecologiste, ci organizatiile pentru drepturile femeilor. Liliana Pagu, presedinta Asociatiei Femeilor din Romania, a declarat ca prefera sa renunte la perle, decat sa pericliteze integritatea organelor genitale masculine. In acest sens, va organiza un mars de protest, cu o tema exprimata mai mult decat curajos: „Mai bine o femeie fara perla, decat un barbat fara p**a!" Asociatia pentru Protectia Femeilor din Romania (APFR), ne transmite un mesaj la fel de incisiv prin presedintele sau fondator, Marga C. Fripp: „Penisul este perla barbatului! Spuneti nu perlelor de cultura!"


Concluzia o trage fiecare dintre noi. Societatea de consum s-a aruncat de buna voie in sclavagismul modern al ultimelor trenduri, inlocuind treptat satisfacerea nevoilor cu satisfacerea mofturilor si va sfarsi probabil prin a se consuma pe ea insasi.

12/08/2010

Autor:  
Destinatar: cetatenii Romaniei
Categorie: Mediul inconjurator.
Petitie si semnaturi in format: XLSxls   PDFpdf
*Stiri, informatii in legatura cu petitia:
*Cod validare:
 =