Exprimă-ţi opinia liber. Creează sau semnează o petiţie online.
Prima pagina » Petitii online » CONSTITUTIA MODERNA A ROMANIEI
image

Petitie: "CONSTITUTIA MODERNA A ROMANIEI"

Facebook share

ION DASCALESCU
DIASPORA ROMANA
Propun urmatorul
PROIECT DE
CONSTITUTIA
MODERNA A ROMANIEI
Prezentul proiect de constitutie vrea sa fie un proiect modern,european, in pas cu timpul in care traim,dar si explicit si pe intelesul cetateanului roman.Actuala Constitutie este depasita de vremurile in care traim,este rigida,cu multe greseli de exprimare si chiar gramaticale,nu e pe intelesul cetateanului roman,nu are explicate unele termene sau denumiri,este haotica si nestructurata pe domenii sau sectoare.Unele articole sunt in locuri nepotrivite,necesitand o regrupare a acestora.Unele din drepturile fundamentale sau domenii ori sectoare ale societatii nu sunt tratate.Principiile fundamentale ale democratiei constitutionale si ale Uniunii Europene nu exista.De aceea este necesara o noua constitutie.
Am conceput acest proiect de Constitutie neutru fiind,fara implicatii politice in Romania si fara a fi influientat de nimeni.Am lucrat “la rece” desi unii dintre hraparetii de politicieni m-ar manca de viu,pentru ca isi vor pierde privilegiile si menirea pentru care au intrat in politica,aceea de a se imbogati.Noul proiect de Constitutie este inspirat din vechea constitutie,din Constitutia Italiei si a altor tari europene,din documente gasite pe internet,din realitatile actuale si perspectivele europene,dar mai ales din necesitatile actuale ale poporului roman.La vremuri noi,cu o constitutie noua.Nu trebuie sa ne fie frica de nou,sa ne sperie inovativul,trebuie sa gandim pozitiv si pentru viitor.Aparitia regiunilor nu este un moft,este o realitate a Uniunii Europene si nu numai,iar noi nu trebuie sa fim mai prejos.Deasemeni,marirea judetelor ca suprafete si populatii si micsorarea acestora ca nr. este tendinta intregii Uniuni Europene, pentru a crea comunitati mari,puternice si stabile din punct de vedere economic.Aparitia metropolelor este o realitate a zilelor noastre si nu trebuie negata.Unele mari municipii au depasit deja stadiul de municipii si urmatorul era acela de metropola,mai ales ca acestea au un statut special.Si Italia a infiintat 10 metropole in 2015.Deasemeni, uniunile de localitati au acelasi scop,acela de a fi mai mari si mai puternice din punct de vedere economic.Stiu ca multi primari, presedinti de consilii judetene vor sari in sus.Realitatea este ca totul trebuie sa fie mai aproape de cetatean.Multe dintre atributiile judetelor vor trece la localitati,iar multe din atributiile centrale vor veni in teritoriu la regiuni.Noile administratii,noile institutii,noile reguli pentru toti au menirea de a proteja cetateanul si de a-l pune in centrul atentiei tuturor.Politicienii si functionarii administrativi vor fi in slujba cetateanului,subliniez,in slujba cetateanului,nu ca pana acum cand cetateanul era la mana lor.Noul proiect de constitutie vrea sa elimine birocratia,coruptia,incompetenta,dar mai ales va da o lovitura grea baronilor de orice fel,de la orice nivel si de orice culoare politica.Asadar,nu trebuie sa ne speriem de nou.Asa este in Uniunea Europeana,asa este intr-o tara civilizata si asa trebuie sa fie si la noi.Nu suntem cu nimic mai prejos decat alte tari europene si nu numai.Locul in coada oricarul clasament de pana acum nu este din vina romanului de rand sau al tarii,ci din vina hraparetilor de politicieni,care au furat pana nu au mai putut si ce nu au putut fura au vandut.Locul lor este la puscarie.Cel mai dureros este ca si-au vandut sufletul Diavolului,au calcat pe cadavre,numai sa le fie lor bine.Cat despre popor?... ce popor?... nu exista asa ceva in mintea si sufletul lor decat odata la patru ani.Atunci isi amintesc de “prostime” si promit marea cu sarea ,doar ca sa fie alesi si dupa aceea… nimic.Nimic dintre promisiuni nu se realizeaza.Proiectul meu va sanctiona si aceste promisiuni desarte,astfel incat poporul sa nu mai fie umilit si pacalit de atatea si atatea ori.Cine vrea sa faca politica si are inclinatie spre asa ceva sa o faca iar proiectul meu ii incurajeaza,dar ii si obliga si sanctioneaza pe cei care se abat de la promisiuni.Politica nu va mai fi o cale de imbogatire ci o profesie ca oriare alta,pe care daca o faci sa o faci bine,daca nu,lasa pe altul sa o faca,care are inclinatie catre asa ceva.Va trebui sa nu ne fie frica de o noua revolutie in reformarea intregii societati.Unde este putred va trebui sa eliminam putregaiul sau chiar sa smulgem raul din radacini si sa replantam ceva nou si tanar,daca se poate.Vor trebui reformate toate sferele societatii, ca in Italia,unde Renzi a avut curajul si sange in vene sa taie in carne vie ,chiar si contra tuturor privilegiatilor.Asa va trebui sa facem si noi.Sa schimbam si sa innoim totul. Ce s-a facut pana acum au fost doar carpeli de ocazie,care sa tina doar cat vor fi pe functii politicienii care le-au promovat. Ce s-a facut bun,va ramane.Eu, in schimb, vreau o schimbare profunda a intregii societati,a tuturor domeniilor si o larga deschidere catre experienta pozitiva a altor state si… desigur, adaptata la noi.Vreau sa fim in topul celor mai pozitive clasamente ca tara,sa fim dati exemplu si pentru altii dar in acelasi timp sa dam dovada de seriozitate si chiar sa ne meritam locul in clasamente,nu doar sa pacalim pe altii si desigur pe noi insine.
Acest proiect de Constitutie intentionez sa-l pun in dezbatere publica prin orice mijloace ,chiar si publicandu-l pentru a putea fi cumparat de la chioscuri de oricine si voi sta la dispozitia oricui pentru lamuriri,explicatii si argumente.Cetateanul simplu,care pana acum nu a putut intelege Constitutia,de data aceasta o va intelege, pentru ca este facuta clar,explicit si pe intelesul tuturor.Cetateanul simplu este cel care o va aprecia sau nu si nu politicienii,care vor pune inaintea a orice interesul propriu si apoi acela de partid si nicidecum interesul cetateanului de rand.Ma voi simti util ca am facut acest proiect de Constitutie,daca ma va opri pe strada un batran sau o femeie de la tara si imi vor spune parerea lor,semn ca a inteles mesajul meu exprimat prin proiectul de Constitutie.Abia atunci voi putea dormi linistit,pentru ca din 1989 nu pot dormi linistitit stiind ca nu mai exista aproape nimic din industria comunista facuta din banii nostri ai tuturor,stiind ca unii s-au imbogatit peste noapte prin furt si minciuna,stiind ca politicienii fac politica doar ca sa se imbogateasca,stiind ca poporul roman a fost mereu mintit si umilit si cate altele.Toate acestea, am convingerea ca le simte fiecare om de rand din tara si Diaspora.
Cat despre Diaspora,noi,cei plecati in lumea larga ,care ne-am sacrificat vietile si sanatatea ca sa ajutam familiile noastre si tara la greu, acum suntem ignorati.Nu avem drepturi,suntem abandonati de Romania si ignorati in tarile de rezidenta si totul pentru a munci si trimite bani in tara sa sustinem economia si moneda nationala si ce primim in schimb?... nimic.Nici macar dreptul de a avea reprezentanti suficienti si a ni se recunoaste sacrificiile facute. Daca noi,cei din Diaspora am sustinut schimbarea, incepand cu presedintele Iohannis,tot noi vom sustine si schimbarea intregii societati din temelii.Avem experienta tarilor de rezidenta,avem taria necesara sa o facem si o vom face.Dreptate pana lacapat.Parca asa ziceau unii politicieni in campaniile electorale.
Va multumesc tuturor pentru intelegere si va recomand rabdare in a parcurge cu calm intreaga Constitutie si anexele,iar daca vi se va parea buna,va rog sa semnati ,pentru a putea fi promovata ca lege suprema din partea cetatenilor Romaniei si nu a politicienilor. Daca aveti propuneri de facut,acestea imi pot fi trimise pe adresa mea de mail ion.dscalescu@yahoo.com si voi aprecia daca vor fi introduse in textul Constitutiei. Multumesc .
Cu respect,
ION DASCALESCU
Reprezentant al societatii civile ca presedinte al Asociatiei Romanilor din Sud Italia-A,S,R,I
Presedinte al PARTIDULUI ROMANILOR DIN DIASPORA-O.R.D.

PARTEA I
NOTIUNI PRELIMINARE

TITLUL I
GENERALITATI

CAPITOLUL I
PRINCIPII SI DREPTURI

ART. 1 DEMOCRATIA CONSTITUTIONALA SI PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE SALE
(1) Democratia constitutionala reprezinta acea forma de conducere a societatii pe care o promoveaza un stat prin Constitutia sa,adica modul concret si legal de participare a cetatenilor la conducerea societatii.In acest sens,sunt convenite niste principia de organizare si conducere a societatii.
(2)Principiile democratiei sociale sunt:
a) Suveranitatea nationala
b) Pluralismul politic.
c) Reprezentativitatea,
d) Suprematia Constitutiei si a legii.
e) Cunoasterea,respectarea ai garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului
d) Separarea puterilor în stat. Astfel, puterea legislativă este exercitată de către Parlament. Puterea executivă este realizată de către Guvern. Puterea judecatorească se exercită de către instanţele judecătoreşti.
e) Seprarea politicului de administratie
f) Solidaritatea umana
g) Voinţa majorităţii şi protecţia minorităţilor
h) Principiul autoritatii
i) Libertatea şi responsabilitatea
j) Dreptate şi egalitate pentru toti.
k) Proprietatea publica si privata
l) Prezumtia de nevinovatie
m) Principiul democratiei
n) Principiul moralitatii
o) Unitate si egalitate
Explicarea si caracterul acestor principii si a altora se va face prin lege.

ART. 2 DREPTURILE SI LIBERTATILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI.
(1) Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi (art.1din Declaratia Universala a Drepturilor Omului).
(2) Fiecare persoana se bucura de toate drepturile si libertatile fundamentale.Acestea sunt:
- Egalitatea in drepturi,egalitatea de sanse si egalitatea intre sexe
- Egalitatea in fata legii,fara nicio deosebire sau discriminare si dreptul la o egala protectie a legii.
- Dreptul la viata,la integritatea fizica si psihica si dreptul la ocrotirea sanatatii,
- Dreptul la libertate,asigurarea libertatii individuale si securitatii persoanei.Nimeni nu trebuie sa fie arestat,detinut sau exilat ilegal.
-Dreptul si libertatea cetateanului de a avea o cetatenie.
- Dreptul la aparare si accesul nediscriminatoriu la actul de justitie.
- Dreptul la libera circulatie si dreptul persoanei de a-si alege locul unde sa locuiasca,in tara sau Diaspora.
- Dreptul la o familie prin casatorie si de a avea copii,ca functie procreativa si de perpetuare a specie umane.
- Dreptul la protectie a copiilor,tinerilor si persoanelor cu dizabilitati.
- Dreptul la viata intima si inviolabilitatea vietii private.
- Libertatea gandirii si constiintei, libertatea de opinie si exprimare
- Dreptul la munca si libertatea de a alege functia sau profesia, precum si dreptul la un salariu echitabil pentru munca prestata.
- Dreptul de a avea sindicate,dreptul la odihna si la greva.
- Dreptul la educatie si la libera dezvoltare a personalitatii umane.Dreptul la invatamant de stat gratuit.
- Dreptul la protectie,securitate si solidaritate sociala prin asigurarea unui nivel de trai decent pentru orice persoana,astfel incat sa isi poata asigura o locuinta,hrana,imbracaminte,ingrijirea medicala si serviciile sociale,pentru a nu-i fi afectata demnitatea.
- Dreptul la informatie si libertatea asesteia si a tuturor mijloacelor prin care aceasta se transmite cetateanului si asigurarea secretului corespondentei
- Dreptul cetateanului de a alege si de a fi ales si dreptul la initiativa legislativa
- Dreptul la un mediu sanatos si libertatea de a ocroti mediul inconjurator
- Dreptul la proprietate privata
- Dreptul la securitatea personala si a domiciliului si inviolabilitatea domiciliului
- Dreptul la cultura si respectareaacesteia,a obiceiurilor si traditiei oricarei minoritati entice
- Dreptul la petitionare impotriva oricui incalca drepturile recunoscute prin Constitutie sau lege.
- Dreptul la libera intrunire si asociere pasnica.
- Libertatea religioasa si dreptul de a avea o religie dintre cele legale.
- Dreptul cetateanului de a organiza si participa la intruniri publice pasnice
- Libertatea economica
-Dreptul de a i se respecta toate celelalte drepturi si libertati ale unei persoane
(3) Respectarea drepturilor si libertatilor persoanei si a demnitatii umane constituie fundamentul libertatii, dreptatii si pacii in lume si este deasemenea tot un drept. Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati in conditiile legii, nu constituie incalcarea drepturilor omului si a demnitatii umane.

CAPITOLUL II
ROMANIA MEMBRA UE SI NATO

SECTIUNEA I
ROMANIA MEMBRA UE

ART. 3 (fost 148) ROMANIA MEMBRA A UNIUNII EUROPENE
(1) Romania este membra a Uniunii Europene din 1 ianuarie 2007,prin aderare si semnarea Tratatului cu Uniunea Europeana
(2) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în plenul Parlamentului,cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(3) Ca membru al Uniunii Europene, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare au caracter obligatoriu si au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne,cu respectarea prevederilor Tratatului de aderare.
(4) Prevederile alineatelor (2) şi (3) se aplică, în mod corespunzător şi pentru aderarea la actele de revizuire a Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(5) Parlamentul,Preşedintele României,Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (3) .
(6) Guvernul transmite plenului Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu in ce priveste Uniunea Europeana înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor acesteia.
(7) Relatiile dintre Romania si Uniunea Europeana sau cu fiecare tara componenta a Uniunii Europene sunt pe baza de egalitate si reciprocitate.

SECTIUNEA II
ROMANIA MEMBRA NATO

ART. 4 (fost 149) ROMANIA MEMBRA N.A.T.O.
(1) Romania este membra NATO din 2002, la summitul de la Praga,unde a semnat Tratatul de aderare.
(2) Aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord este legiferata prin lege organica adoptată în plenul Parlamentului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(3) Ca membru NATO, prevederile tratatelor şi a celelalte reglementări au caracter obligatoriu si au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne,cu respectarea prevederilor Tratatului de aderare.
(4) Prevederile alineatelor (2) şi (3) se aplică, în mod corespunzător şi pentru aderarea la actele de revizuire a Tratatelor NATO.
(5) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (3)

TITLUL II
DESPRE STATUL ROMAN

CAPITOLUL I
GENERALITATI
ART.5 STATUL ROMAN
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este decisa de poporul suveran.Cu ocazia primului referendum national,pentru adoptarea prezentei constitutii,poporul roman va fi intrebat ce forma de guvernamant doreste: republica semiprezidentiala ca acum sau monarhie constitutionala.
(3) România este stat de drept,democratic şi social-liberal, în care democratia constitutionala,demnitatea umana, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane,egalitatea de sanse, justitia ,dreptatea si pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate de statul roman.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor in stat - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) Statul si Biserica sunt doua entitati separate,independente si suverane.Relatiile dintre ele se stabilesc prin lege organica.

ART.6 (fost 3) TERITORIUL
(1)Teritoriul Romaniei este suprafata de teren,apa si aer,cuprinsa in interiorul granitelor sale.Granitele Romaniei se pot modifica doar in sensul extinderii,prin aderare benevola a noi populatii cu teritoriul lor, la teritoriul numit Romania.
(2)Teritoriul României este inalienabil si indivizibil.
(3) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.Frontierele tarii se pot modifica doar prin unire cu alte teritorii foste romanesti,prin referendum si cu acordul tarilor din care fac acum parte acele teritorii.Noile frontiere vor fi si ramane ale statului roman.
(4) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe,asocieri de localitati cu o denumire noua,municipii,mari municipii, orase metropolitane ,provincii (noi judete),capitala meropolitana Bucuresti cu statut de regiune si regiuni,toate cu statut stabilit prin lege organica.
(5) Pe teritoriul Romaniei,statul nu poate strămuta sau coloniza populaţii străine.

ART.7 (fost 7) DIASPORA ROMANA
(1) Statul roman recunoaste,garanteaza si asigura romanilor din Diaspora aceleasi drepturi ca si romanilor din tara,inclusiv mentinerea identităţii lor etnice, culturale şi religioase, a limbii romane,cu respectarea legislaţiei statului ai cărui rezidenti sunt.
(2) Cetăţenii români din Diaspora sunt sub protecţia statului român şi trebuie sa aiba aceleasi drepturi si obligatii cu romanii din tara, cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară.
(3) Statul roman ,prin Ministerul de Externe si direct sub autoritatea si coordonarea ministrului pentru romanii de pretutindeni numeste “agenti guvernamentali pentru Diaspora” dintre romanii care locuiesc efectiv in Diaspora si se bucura de o reputatie deosebita,pentru a avea autoritatea statului roman de a apara drepturile si libertatile comunitatilor de romani in relatiile cu autoritatile statului de rezidenta sau oricine altcineva.Numirea si atributiile acestora sunt prevazute in lege organica.

ART. 8 (fost 10) RELATIILE INTERNATIONALE
(1) România este tara membra a Uniunii Europene si in acest context respecta tratatul de aderare si celelalte conventii anexe.
(2) Romania este membra a Tratatului Atlanticului de Nord-N.A.T.O.si respecta tratatul de aderare si celelalte conventii anexe.
(3) România întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele lumii pe baza de reciprocitate şi de bună vecinătate cu tarile limitrofe, întemeiate pe principiile şi pe celelalte norme general admise ale dreptului internaţional.

ART. 9 (fost 11) DREPTUL INTERN SI INTERNATIONAL
(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele sunt ratificate de Parlament, potrivit legii si fac parte din dreptul intern.
(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui ori nu poate avea loc,ori are loc decat numai după revizuirea Constituţiei.

ART. 10 (fost 13) LIMBA OFICIALA
(1) În România, limba oficială si obligatorie este limba română.In relatia cu cetatenii Uniunii Europene si cu toate popoarele lumii,o a doua limba obligatorie este limba engleza.
(2) Limba etnicilor minoritatilor nationale,nu este o limba oficiala,nu poate fi folosita in institutiile de stat, dar poate fi folosita in institutii, scoli si evenimente private, ca dublura la indicatii stradale sau turistice in zonele cu etnici de alte nationalitati sau in familie.

ART. 11 (fost 14) CAPITALA ROMANIEI
(1) Capitala României este metropola Bucureşti.
(2) Statutul de metropola a Bucurestiului si a altor orase din tara se stabileste prin lege organica de organizare administrativ-teritoriala a Romaniei.

ART. 12 RELATIILE CU REPUBLICA MOLDOVA
(1) Romania are relatii privilegiate cu Republica Moldova,in sensul ca recunoaste independenta si suveranitatea acesteia si o ajuta in tot si in toate,avand aceeasi limba si o istorie comuna si chiar un trecut comun.Sustinerea financiara,sustinerea integrarii in UE si NATO,sustinerea in consolidarea democratiei,adaptarea institutiilor statului la noile cerinte la fel ca si in Romania,sunt doar cateva dintre obiectivele Romaniei de ajutorare a Republicii Moldova.Altele vor fi mentionate in lege organica.
(2) Unirea Republicii Moldova cu Romania este dezideratul cel mai important in relatiile noastre.Aceasta se va realiza si cand, sau nu se va realiza,decat daca popoarele suverane ale celor doua tari,vor decide unirea prin referendum.

CAPITOLUL II
SIMBOLISTICA ROMANIEI

ART.13 (fost 12) SIMBOLURI NATIONALE (1) Simbolurile heraldice statale (simbolurile nationale) fac parte din identitatea naţională.Ele se stabilesc prin lege organica.
(2) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.Culorile reprezinta:albastrul=cerul senin si pace pe teritoriul Romaniei,rosul=sangele varsat de eroii patriei, galbenul=bogatiile naturale ale Romaniei . Albastrul este cobalt, galbenul – crom, iar roşul – vermillon. (3) Stema României simbolizează statul român național, suveran și independent, unitar și indivizibil, a fost elaborată după Revoluţia din Decembrie1989 si cuprinde urmatoarele elemente constitutive:
-Vulturul de aur cruciat- element central care simbolizează dinastia întemeietoare a Basarabilor, nucleul în jurul căruia a fost organizată Ţara Românească, una dintre cele trei provincii din Evul Mediu (Ţara Românească, Moldova şi Transilvania)
-Scutul pe care stă este de azur- simbolizează cerul. Vulturul ţine în gheare însemnele suveranităţii: un sceptru şi o sabie, care reamintesc de domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt şi de domnitorul Tării Româneşti, Mihai Viteazul, primul unificator al celor trei Ţări Române.
-Un blazon împărţit în câmpuri heraldice prezintă simbolurile provinciilor istorice româneşti de la stânga la dreapta:
-Ţara Românească pe azur: un vultur ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur
-Moldova: un bour negru cu o stea între coarne.
-Banatul şi Oltenia, un pod galben cu două arce de boltă (simbolizând podul peste Dunăre al împăratului roman Traian) şi un leu de aur.
-Transilvania: deasupra se află un vultur negru cu gheare de aur; dedesubt se găsesc şapte turnuri crenelate simbolizând cele şapte oraşe principale ale Transilvaniei.
-Teritoriile adiacente Mării Negre (provincia istorică Dobrogea) sunt reprezentate de doi delfini afrontaţi.
(4) Ziua naţională a României se stabileste prin lege organica si este 1 Decembrie.Daca se doreste schimbarea datei zilei nationale,aceasta se poate face printr-o lege organica.
(5) Imnul naţional al României se stabileste prin lege organica si este "Deşteaptă-te române". Daca se doreste schimbarea imnului national, aceasta se poate face printr-o lege organica.
(6) Sigiliul statului cu Stema Romaniei simbolizeaza autoritatea publica, se foloseste de autoritatile si institutiile publice, precum si de misiunile diplomatice si oficiile consulare ale statului roman din strainatate si garanteaza autenticitatea actelor emise de aceasta.Sigiliile autoritatilor publice care contin Stema Romaniei sunt executate, conform legii la Regia Autonoma “Monetaria Statului”.

ART.14 SIMBOLURI REGIONALE,JPROVINCIALE (JUDETENE) SI LOCALE
(1) Consiliile regionale,prin lege regionala pot stabili simbolistica unei unitati administrativ teritoriale la cererea motivata a acesteia si cu prezentarea si sustinerea simbolului solicitat.Sunt interzise simbolurile altui stat pe teritoriul Romaniei care sa reprezinte vreo unitate administrativ teritoriala romaneasca sau care aduc atingere imaginii Romaniei ori pun in pericol siguranta nationala.
(2) Institutiile publice pot avea si ele simbolistica proprie,stabilita prin decizie administrativa,in aceleasi conditii ca in alineatul precedent.

TITLUL III
PRINCIPIILE SI DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE DEMOCRATIEI CONSTITUTIONALE IN ROMANIA

CAPITOLUL I
PRINCIPIILE DEMOCRATIEI IN ROMANIA

ART. 15 CUNOASTEREA,RESPECTAREA SI GARANTAREA DREPTURILOR SI LIBERTATILOR FUNDAMENTALE Cunoasterea,respectarea ai garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului este o obligatie generala pentru toti cetatenii Romaniei,ca un raport just si echilibrat intre drepturi si libertati, intre obligatii si indatoriri, intre libertate si responsabilitate.

ART. 16 (fost 2) SUVERANITATEA
(1)Acest principiu presupune faptul ca poporul roman are dreptul de a fi suveran si sa-si decida liber soarta,sa se bucure de independenta statului fata de alte state si sa exercite puterea suprema de stat in interiorul granitelor.
(2) Suveranitatea naţională aparţine poporului român,care o exercită prin Parlament constituit prin alegeri libere, periodice, corecte si legale, prin celelalte organe reprezentative ale sale precum şi prin referendum.
(3) Suveranitatea este atributul exclusiv al poporului roman din tara si Diaspora.Niciun grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

ART. 17 SUPREMATIA CONSTITUTIEI SI A LEGII
(1) Toţi cetăţenii din Romania si romanii din Diaspora,in mod obligatoriu, trebuie sa cunoasca si sa respecte Constitutia si legile tarii,fara nicio deosebire,fara privilegii sau discriminari. Astfel, nimeni nu este mai presus de lege.
(2) Statul trebuie să asigure independenta si funcţionarea corecta a justiţiei, pentru a se putea respecta acest principiu.
(3) Cei care consideră că le-au fost încălcate drepturile sau lezate interesele, se pot adresa justiţiei, solicitând rezolvarea problemelor şi sancţionarea celor vinovaţi.

ART. 18 SEPARAREA SI ECHILIBRUL PUTERILOR IN STAT
(1) Un guvern democrat presupune separarea si echilibrul celor trei puteri: executivă, legislativă şi judecatorească, fiecare dintre acestea având organizare şi atribuţii proprii. Deşi separate, cele trei puteri colaboreaza, coopereaza,se întrepătrund şi se controlează reciproc,facand astfel sa existe un echilibru intre puterile statului.
(2) Puterea legislativă este exercitată de către Parlament.Parlamentul este organul reprezentativ suprem şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
(3) Puterea executivă este realizată de către Guvern prin institutiile sale, care asigură realizarea politicii interne şi externe şi asigură conducerea generală a administraţiei publice. Puterea executivă mai este realizata si de presedintele Romaniei, care asigură realizarea politicii externe a Romaniei.In politica externa a Romaniei,prioritate are presedintele si apoi Guvernul,iar politica externa trebuie sa fie una singura,ca rezultanta a coordonarii celor doua puteri executive.
(4) Puterea judecatorească este acea instituţie care asigură respectarea drepturilor şi libertăţilorcetateanului, respectarea si aplicarea corecta a legilor statului.“Justiţia se înfăptuieşte în numele legii“ şi se exercită de către instanţele judecătoreşti.
(5) Separatia si echilibrul puterilor in stat este o necesitate si o garantie impotriva instaurarii totalitarismului.

ART. 19 SEPARAREA POLITICULUI DE ADMINISTRATIE
Unul din principiile tarilor europene cu democratii consacrate este separarea politicului de administratie,in sensul ca politicienii colaboreaza cu functionarii sefi de institutii in vederea conducerii de catre acestia din urma a institutiilor respective conform politicii asumate de guvernanti prin programul de guvernare.Asesorii,caci despre acestia vorbim,raspund de departamente sau sectoare ale societatii si in acest sens colaboreaza cu functionarii sefi de institutii.Politicienii spun directia dorita de guvernanti iar functionarii spun daca e buna si cum trebuie realizata,in punct de vedere profesional.Ei negociaza intre ei,dar sunt egali,intre ei nefiind niciun raport de subordonare .Functionarii,ca profesionisti se bucura de stabilitatea functiei,indiferent de politicienii care vin la guvernare.

ART. 20 (fost 8) PLURALISMUL POLITIC
(1) Pluralismul este, în sens general, recunoașterea diversității.
(2) Pluralismul politic se referă la modul în care puterea este distribuită în societate si care permite coexistența pașnică de interese si convingeri politice diferite, ce necesita imperativ ca membrii societatii să se acomodeze diferențelor prin implicarea în negocieri de bună-credință.
(3) Pluralismul politic în societatea românească este o condiţie obligatorie şi o garanţie a democraţiei constituţionale.
(4) Partidele si formatiunile politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor,respectând demnitatea cetateanului,suveranitatea naţională,integritatea teritorială, ordinea de drept,principiile fundamentale ale omului si principiile democraţiei constitutionale.

ART. 21 REPREZENTATIVITATEA
(1) Reprezentativitatea, se referă la faptul că deciziile politice sunt luate în numele cetăţenilor, de către reprezentanţii aleşi ai acestora, investiţi prin vot cu încrederea lor. În situaţii excepţionale, cum este cazul referendumului, cetăţenii pot decide în mod direct.
(2) Conducătorii statului obţin şi exercită puterea doar cu acordul cetatenilor, acord care este asigurat prin intermediul alegerilor.

ART. 22 AUTORITATEA
(1) Autoritatea înseamnă puterea legala de a impune o voinţă proprie personala,individuala sau de grup,unei alte persoane sau unui grup de persoane care o accepta.
(2) Înt-un stat democratic, există un sistem de legi şi norme prin care se reglementează exercitarea puterii,adica a autoritatii.
(3) Autoritatea administrativa a statului roman reprezinta puterea statului de a impune si a se impune prin norme legale care sa asigure o buna si corecta functionare a statului roman.

ART. 23 VOINTA MAJORITATII SI PROTECTIA MINORITATILOR
(1) Luarea deciziilor într-o colectivitate umană se face pe baza regulii majorităţii, în sensul că decizia se ia funcţie de voinţa generala,inclusiv in scrutinurile electorale unde sunt folosite proceduri specifice de vot, în vederea obţinerii majorităţii. Este vorba de majoritatea simplă, adică jumătate plus unu şi majoritate calficată, adică două treimi dintre numărul celor prezenţi.
(2) Vointa majorităţii nu trebuie să încalce drepturile şi libertăţile minorităţilor. Aceste persoane trebuie să-şi exprime liber opiniile, statul fiind cel care trebuie să apere şi să promoveze, în acelaşi timp, minorităţile, indiferent de felul acestora: politic, etnic, religios.

ART. 24 PROPRIETATEA
(1) Intr-un stat democratic, proprietatea, ca principiu fundamental al democraţiei este recunoscut şi garantat de către stat.
(2) Proprietatea poate fi publica si privata.Este privată atunci când ne referim la bunurile pe care le posedăm ca şi persoane fizice sau juridice. Este publica si presupune folosirea bunurilor în comun cand este proprietatea publica a statului.
(3) Proprietatea terenului presupune si proprietatea bogatiilor subsolului.

ART. 25 (fost 15) UNIVERSALITATEA
(1) Cetăţenii care au resedinta sau domiciliul legal pe teritoriul Romaniei beneficiază de drepturile fundamentale ale omului reglementate prin Carta drepturilor omului şi de drepturile si libertăţile consacrate prin Constituţie şi alte legi sau tratate internationale la care Romania este parte şi au obligaţiile prevăzute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale,civile sau contravenţionale mai favorabile,in caz de concurs de prevederi legale.

ART. 26 (fost 4) DREPTATE SI EGALITATE INTRE CETATENI SI EGALITATEA DE SANSE
(1) Dacă, dreptate înseamnă modul în care o persoană acţionează, se comportă în raport cu alte persoane şi în limitele normelor morale şi juridice, noţiunea de egalitate se referă la dreptul tuturor oamenilor de a li se respecta drepturile şi libertăţile.Dreptatea şi egalitatea se află într-o strânsă interdependenţă.
(2) Statul are ca principiu fundamental egalitatea,unitatea,solidaritatea si impartialitatea in raporturile cu cetăţenii săi.
(3) Statul roman garanteaza si acorda egalitatea in drepturi si egalitate de sanse tuturor cetatenilor sai fără deosebire de rasă, de naţionalitate,origine etnică,limbă,religie,sex,opinie,apartenenţă politică,avere sau de origine socială.
(4)Cetăţenii romani si ai Uniunii Europene care au domiciliul sau resedinta legala in Romania,sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(5) Legea este egala pentru toti. Nimeni nu este mai presus de lege.
(6) Statul român garantează egalitatea de şanse intre cetatenii romani din tara si cetatenii romani rezidenti in Diaspora pentru ocuparea unor funcţii şi demnităţi publice.
(7) Ca membrii ai Uniunii Europene, cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau resedinta legala in Romania sunt similari in drepturi si obligatii cetatenilor romani.

ART. 27 (fost 21) ACCESUL LIBER LA JUSTITIE
(1) Justitia este dreptatea facuta persoanei lezate in drepturile sale,egala pentru toti,fără deosebiri,preferinte sau discriminări si aplicata de institutiile statului.
(2) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor,obligatiilor,libertăţilor şi a intereselor sale legitime.Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Au acces la justitie gratuita,toate persoanele care nu isi pot permite financiar avocat,costuri pentru cercetare,costuri procedurale si procesuale,instituindu-se prin lege organica procedura "plateste statul tot" .
(4) Persoana lezata in drepturile sale care nu isi poate permite financiar un avocat,are dreptul sa aleaga un avocat deincredere pentru sine si acesta intocmeste documentatia necesara pentru plata de catre stat a asistentei,conform legii organice.Nu se va mai numi un avocat din oficiu,ca pana acum.

ART. 28 LIBERTATE SI RESPONSABILITATE
(1) O persoană este liberă atunci când acţionează după propria voinţă, nefiind constrânsă de alte persoane,nelezand interesele altor persoane si se supune unor legi şi norme identice pentru toate celelalte persoane.
(2) Cetăţeanul liber îşi poate exprima liber propria voinţă, propriul punct de vedere, într-un cadru social legal, fiind responsabil, adică să suporte consecinţele faptelor sale.
(3) Nimeni nu poate fi liber fără a fi şi responsabil de acţiunile sale.

ART.29 (fost 9) LIBERA ASOCIERE IN SINDICATE,PATRONATE SI ASOCIATII PROFESIONALE
Sindicatele, patronatele, asociaţiile profesionale si alte forme de asociere se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit legii si statutelor lor, în condiţiile si cu respectarea legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.

ART. 30 INTERZICEREA MUNCII FORTATE
(1) Munca forţată este interzisă in orice societate democratica.
(2) Nu constituie muncă forţată:
a) activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum şi cele desfăşurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de conştiinţă;
b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada de detenţie sau de libertate condiţionată;
c) prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege.
ART. 31 PREZUMTIA DE NEVINOVATIE
Prezumtia de nevinovatie presupune faptul ca orice persoana este considerata nevinovata pana cand nu i se probeaza contrariul.

ART. 32 PRINCIPIUL DEMOCRATIEI
(1) Democratia intr-un stat inseamna participarea societatii (poporului) la conducerea tarii.Organizarea si conducerea democratica a societatii trebuie sa cuprinda toate sferele vietii sociale.
(2) Statul trebuie să funcţioneze pe baza unui ansamblu de reguli şi proceduri care stabilesc cu exactitate care sunt persoanele care iau decizii de interes public şi cum sunt adoptate aceste decizii.

CAPITOLUL II
DREPTURILE SI LIBERTATILE FUNDAMENTALE

SECTIUNEA I
GENERALITATI

ART.33 (fost 17) CETATENII ROMANI DIN DIASPORA
(1)Cetatenii romani aflati definitiv sau temporar in Diaspora au aceleasi drepturi si obligatii cu cetatenii romani din tara,cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară.
(2)Acestia se bucura de protectia statului roman in tarile de rezidenta unde locuiesc ,prin metode si mijloace ce vor fi reglementate prin lege organica si tratate sau conventii reciproce cu tarile de rezidenta.
(3) Cetatenii romani din Diaspora au dreptul de a-si apara si promova identitatea in tarile de rezidenta,limba,cultura,traditia si obiceiurile stamosesti,beneficiind de ajutorul statului roman in realizarea acestora.
(4) Cetatenii romani din Diaspora au dreptul la gastronomie romaneasca,programe si canale TV dedicate lor de televiziuni nationale,scoli romanesti in Diaspora,biserici ortodoxe in toate zonele,consulate de cariera,legaturi de transport cu Romania (aerian,naval sau terestru),sedii politice in tarile din Diaspora ale reprezentantilor Diasporei romane in Parlamentul Romaniei,exercitarea dreptului de vot in conditii decente,sustinere din partea statului roman pentru mentinerea limbii, culturii
traditiei si obiceiurilor romanesti. Toate acestea devin obligatii pentru statul roman in realizarea lor,printr-o simpla solicitare adesata de reprezentantul unei comunitati, ministerului roman de resort,care va trebui sa o rezolve cu celeritate.

ART.34(fost 18) CETATENII STRAINI SI APATRIZII
(1) Cetăţenii străini şi apatrizii care au domiciliul sau resedinta legala in Romania sunt supusi respectarii Constitutiei si legilor statului roman pe teritoriul caruia se afla,temporar sau definitiv,la fel ca si cetatenii romani.
(2) Drepturile si obligatiile acestora sunt prevazute in legi speciale,pe baza de reciprocitate.

ART.35 (fost 19) EXTRADAREA SI EXPULZAREA
(1) Cetăţeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România.
(2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1) , cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii şi pe bază de reciprocitate.
(3) Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate.
(4) Expulzarea sau extrădarea se hotărăşte de justiţie.

ART. 36 (fost 20) TRATATELE INTERNATIONALE PRIVIND DREPTURILE OMULUI
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Tinand cont ca Romania este membra a Uniunii Europene si a NATO,aceste doua tratate vor fi prioditare,dupa Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
(3) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

ART.37 (fost 53) RESTRANGEREA UNOR DREPTURI SAU LIBERTATI
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune,pentru:
a)-apărarea securităţii naţionale amenintata de terorism sau crima organizata;
b)-apararea ordinii constitutionale prin destabilizare sau incercare de lovitura de stat;
c)-apararea sănătăţii publice de epidemii,pandemii sau diversi virusi letali adusi de teroristi sau crima organizata;
d)-apararea moralei publice contra defaimarii Romaniei sau actiuni de subminare a statului;
e)-apararea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor incalcate de autoritatile statului cu consecinte deosebit de grave;
f)-prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru cu consecinte deosebit de grave. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai prin lege,punctual si pe perioada limitata.Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

SECTIUNEA II
DREPTURILE SI LIBERTATILE FUNDAMENTALE

ART.38 (fost 6) DREPTUL LA IDENTITATE
(1) Identitatea personala este cumulul de atribute acordat unei persoane pentru a fi identificata.Principalul atribut este numele si prenumele,care,alaturi de data si locul nasterii,numele parintilor,domiciliul si/sau resedinta,cartea de identitate si CNP si fotografie,identifica o anumita persoana.Mai sunt si identităţi etnice, culturale şi religioase.
(2) Statul recunoaşte si garanteaza tuturor persoanelor de pe teritoriul Romaniei si romanilor din Diaspora,dreptul la mentinerea identităţii personale,etnice, culturale şi religioase.
(3) Limba obligatorie pentru toti functionarii publici,deci si pentru minoritatile entice din institutiile publice este limba oficiala a statului roman,limba romana.Statul recunoaste limba etnica,dar invatata in scoli private si folosita in privat.
(4) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea,dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu cetăţenii români majoritari.
(5) Statul ia masuri de protectie si pentru pastrarea limbii,culturii,traditiei si obicieiurilor romanilor in Diaspora.

ART.39 DREPTUL LA CETATENIE
(1) Cetatenia reprezinta apartenenta unei persoane la populatia unui stat.
(2) Fiecare persoana are dreptul de a fi cetatean al unui stat,fie prin nastere,fie prin vointa sa,in conditiile legii.Nimeni nu ii poate lua acest drept.
(3) Persoanele fara cetatenie sunt apatrizi.Si acestia au dreptul la cetatenie,in conditiile legii.

ART. 40 (fost 22) DREPTUL LA VIATA SI LA INTEGRITATE FIZICA SI PSIHICA
(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate si asigurate in Romania.
(2) Nimeni nu poate atenta la viata sau integritatea fizica sau psihica a unei persoane.Vinovatii de moartea unei persoane vor suporta rigorile legii,ultima pedeapsa fiind detentia pe viata,fara dreptul la a fi eliberat din niciun motiv.
(3) Vinovatilor de atentate teroristice ce produc moartea de persoane,dupa o judecata riguroasa,li se aplica direct ultima pedeapsa,fara a avea dreptul la cai de atac.

ART. 41 (fost 26) DREPTUL LA VIATA INTIMA,FAMILIALA SI PRIVATA
(1) Statul garanteaza, respectă şi ocroteste dreptul la viata intima,familiala si privata.
(2) Persoana fizică, cu discernamant si capacitate deplina de exercitiu, are dreptul să dispună de ea însăşi,dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri .
(3) Persoanele fara discernamant au reglementari legale speciale si au numit un tutore sau curator care sa exercite in numele acestora si pentru acestea dreptul la viata intima,familiala si private,in conditiile legii .
(4) Persoanele cu discernamant redus au numit un administrator de sustinere,de regula o persoana din familie,care sa-l ajute sa-si exercite singur dreptul la viata intima,familiala si private,in conditiile legii.

ART.42 (fost 27) DREPTUL LA INVIOLABILITATEA DOMICILIULUI
(1)Statul garanteaza inviolabilitatea domiciluilui si a resedintei. Nimeni nu poate pătrunde în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără voia acesteia sau mandat de perchezitie si nici nu poate ramane acolo fara temei si fara acordul persoanei respective.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situaţii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti;
b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice;
d) prevenirea răspândirii unei epidemii.
(3) Percheziţia se dispune de judecător şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege.Daca perchezitia a fost facuta abuziv,s-au depasit termenii mandatului de perchezitie sau nu s-a gasit nimic din ce s-a presupus ca se va gasi prin perchezitie,persoana prejudiciata ca imagine poate face plangere impotriva judecatorului care a dispus efectuarea perchezitiei. Acesta va raspunde in fata legii pentru abuz.
(4) Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul infracţiunilor flagrante.Daca in urma perchezitiei nocturne facute in urma unui presupus flagrant nu se gaseste nimic din ceea ce s-a presupus ca se va gasi prin perchezitie, persoana prejudiciata ca imagine poate face plangere impotriva celor care au dispus efectuarea perchezitiei.Acesta va raspunde in fata legii pentru abuz.

ART.43 (fost 24) DREPTUL LA APARARE PRIN AVOCAT
(1) Dreptul la apărare este asigurat si garantat,atat la instantele din tara cat si in Uniunea Europeana.
(2) In Romania,procesul se desfasoara in limba oficiala ,limba romana.Pentru minoritati lingvistice se folosesc traducatori autorizati.
(3) Pe tot parcursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales de persoana prejudiciata in drepturile sale,roman sau din Uniunea Europeana.
.
ART. 44 (fost 31) DREPTUL LA INFORMATIE
(1)Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public este garantat si asigurat de statul roman.Acesta nu poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea publica a cetăţenilor cu informatii corecte si adevarate,conform legii.
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze demnitatea persoanei sau securitatea naţională.
(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă si adevarata a opiniei publice ,cu informatii verificate prin mai multe surse.Informarea mincinoasa sau dovedita tendentioasa care sa atenteze la demnitatea persoanei sau sa-i prejudicieze imaginea constituie infractiune si se pedepseste conform legii penale.
(5) Serviciile de radio şi de televiziune,publice sau private sunt independente si autonome si conduse de profesionisti independenti fara implicarea statului. Ele se supun doar controlului Parlamentului.

ART. 45 (fost 32) DREPTUL LA EDUCATIE
(1) Dreptul la educatie este garantat de stat si asigurat.Învăţământul public de toate gradele se desfăşoară în limba oficiala,limba română .Ca o a doua limba oficiala este limba engleza care va fi introdusa spre studiu,obligatoriu, la toate nivelele.
(2) Invatamantul public, de stat, de orice nivel este gratuit.Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate, celor instituţionalizaţi si celor merituosi, în condiţiile legii.
(3) Invăţământul general este obligatoriu. Prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare se doreste continuarea studiilor pentru formarea de specialisti.
(4) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii.
(5) Autonomia universitară este garantată.
(6) Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult si acordului parintilor. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.

ART. 46 (fost 33) DREPTUL DE ACCES LA CULTURA
(1) Accesul la cultură este garantat si asigurat, în condiţiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită.
(3) Statul trebuie să asigure garantarea si păstrarea identităţii nationale tuturor cetatenilor cu domiciliul sau resedinta in Romania sau Diaspora.Valorile spirituale, culturale si artistice care contribuie la definirea Romaniei ca stat de-a lungul istoriei,sunt valori de patrimoniu.
(4) Statul roman garanteaza si asigura pastrarea limbii si identitatii nationale,a culturii,traditiei si obiceiurilor si pentru cetatenii romani rezidenti in Diaspora.

ART. 47 (fost 34) DREPTUL LA OCROTIREA SANATATII
(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat si asigurat de statul roman iar accesul la serviciile medicale publice este gratuit pentru cei care nu au posibilitati financiare.Ceilalti trebuie sa contribuie la intretinerea sanatatii publice dupa venitul realizat pe nucleu familiar.Nucleul familial reprezinta membrii unei familii largite, care traiesc impreuna sub acelasi acoperis.
(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice,conform standardelor europene.
(3) Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc si asigura potrivit legii.

ART. 48 (fost 35) DREPTUL LA UN MEDIU SANATOS
(1) Statul garanteaza si asigura vietuirea pe teritoriul Romaniei intr-un mediu sanatos şi echilibrat ecologic si cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice şi juridice,dar si autoritatile au obligatia de a proteja şi ameliora mediul înconjurător si de a diminua poluarea,dupa principiul "poluatorul plateste".
(4) Taierile de paduri se vor legifera prin lege speciala si nu se vor face decat in conditiile legale si doar daca sunt replantate altele in loc.Contrariul va atrage raspunderea penala.
(5)Proprietarii de terenuri care nu cultiva terenurile arabile,vor fi avertizati,li se va da un termen de gratie, apoi li se vor confisca proprietatile si se vor trece in proprietatea statului,cu aceiasi titulatura,spre a fi date celor care pot si vor sa le lucreze sau vor fi plantate cu vegetatie.
(6) Plantarile de arbori si verdeata si gasirea de surse energetice alternative nepoluante este o obligatie generala a tuturor.
(7) Prin lege organica se va institui profesia, cu pregatire militara, de garda de mediu, ca o structura de tip politienesc, cu echipament si insemne distinctive.
(8) Existenta de parcuri naturale,cu flora si fauna ocrotite de lege,crearea de noi parcuri naturale in zone deosebite din punct de vedere al biodiversitatii si repopularea tuturor parcurilor naturale nationale cu animale salbatice si plante care odata populau acele teritorii este obligatorie pentru cei in drept sa o faca,conform legii.

ART. 49 (fost 36) DREPTUL DE A ALEGE PRIN VOT
(1) Cetăţenii romani din tara si Diaspora au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor, inclusiv.
(2) Votul este egal,direct,secret,corect si liber exprimat.
(3) Nu au drept de vot dizabilii mintal, puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
(4)Au drept de vot dizabilii mintal neinterzisi si il pot exprima doar cu insotitor-administrator de sustinere.
(5)Cetatenii romani rezidenti in Diaspora au aceleasi drepturi la vot ca si cei din tara.Pentru acestia,prin lege organica se poate stabili un mod divers de a vota,astfel incat sa-si poata exercita dreptul de vot in conditii de demnitate.

ART. 50 (fost 37) DREPTUL DE A FI ALES
(1) Au dreptul de a fi aleşi la alegerile locale,parlamentare, parlamentare europene si prezidentiale,persoanele cu cetatenie romana ,cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile legale pentru dreptul la vot si au varsta prevazuta in alineatul urmator.
(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv:
a)- vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în organele administraţiei publice locale,
b)- vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în în Camera Deputaţilor, Senat sau Parlamentul European
c)- vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.
(3)Cetatenii Uniunii Europene rezidenti in Romania,au dreptul de a fi alesi,in conditiile legii ,la alegerile locale,judetene,regionale sau in Parlamentul European,pe baza de reciprocitate.

ART.51 (fost 23) LIBERTATEA INDIVIDUALA
(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt drepturi garantate.Inviolabilitatea acestora depinde de respectarea sau nu a legii si de raspunderea individuala,constatate si aplicate de organele judiciare,in mod corespunzator.
(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.Abuzurile organelor judiciare trebuiesc pedepsite conform legilor ordinare.
(3) Reţinerea nu poate depăşi 24 de ore.
(4) Arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul procesului penal.
(5) În cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile şi se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depăşească 90 de zile.
(6) În faza de judecată instanţa este obligată, în condiţiile legii, să verifice periodic, la fiecare 30 de zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive şi să dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau dacă instanţa constată că nu există temeiuri noi care să justifice menţinerea privării de libertate.
(7) Încheierile instanţei de judecata privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.
(8) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă, în limba oficiala si/sau cu traducator pentru cei care nu cunosc limba oficiala, motivele reţinerii sau arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, alesde cel in cauza. (9) Punerea în libertate a celui reţinut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.
(10) Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune.
(11) Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată.O persoana nevinovata nu poate face inchisoare.
(12) Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită decat de o instanta de judecata si aplicată de catre administratia penetenciarelor în condiţiile şi în temeiul legii.
(13) Sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală si stabilita de o instanta in baza unei sentinte.Nimeni nu poate sta in arest fara o sentinta sau dispozitie judecatoreasca.
(14) Prin lege speciala se instituie dreptul de a se construi si folosi puscarii private,administrate de stat si privat, dar cu regim si personal de stat din administratia penetenciarelor.Condamnatul are dreptul sa aleaga in ce tip de puscarie vrea sa-si ispaseasca pedeapsa.Daca alege regimul penetenciarelor private va trebui sa-si plateasca cazarea si conditiile oferite.

ART. 52 (fost 21) DREPTUL LA ACCES LIBER LA JUSTITIE
(1) Justitia este dreptatea facuta persoanei lezate in drepturile sale.
(2)Justitia este egala pentru toti,fără discriminări si aplicata de institutiile statului care nu au regim de "politie politica",stabilit prin lege ordinara.
(3) Institutiilor statului le este interzisa instrumentarea si aplicarea justitiei pe criterii politice.
(4) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor,obligatiilor,libertăţilor şi a intereselor sale legitime.Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(5) Au acces la justitie gratuita,toate persoanele care nu isi pot permite financiar avocat,costuri pentru cercetare,costuri procedurale si procesuale,instituindu-se prin lege organica procedura "plateste statul tot"
(6) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil,stabilit prin lege organica.
(7) Procurorii nu mai sunt considerati magistrati, neavand independenta si inamovibilitatea ceruta magistratilor judecatori pentru impartialitate si vor avea aceiasi calitate juridica ca si avocatii.
(8)Se instituie institutia judecatorului de instructie cu atributii stabilite prin lege organica,ca parte a corpului magistratilor, cu rol de a verifica dosarele,probele si decide cine poate fi trimis in judecata si prezentat in fata instantei de judecata.Acest atribut nu mai apartine procurorilor care nu pot fi impartiali, fiind partea acuzatoare din proces.
(9)Se instituie prin lege organica posibilitatea procesului telematic,on-line,pentru cauzele usoare si care nu au fost rezolvate prin mediere.

ART.53 (fost 25) DREPTUL LA LIBERA CIRCULATIE (1) Dreptul la liberă circulaţie a marfurilor si persoanelor, în ţară şi în străinătate, este garantat. Legea stabileşte condiţiile exercitării acestui drept.
(2) Fiecărui cetăţean roman îi este asigurat,in conditiile legii, dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, Uniunea Europeana sau din lume,precum şi de a reveni în ţară,fara sa-i fie incalcate drepturile .

ART. 54 (fost 28) DREPTUL LA SECRETUL CORESPONDENTEI
(1)Secretul corespondentei de orice tip, al convorbirilor telefonice,al oricaror trimiteri on-line şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil,garantat si asigurat de stat.
(2)Orice ascultare sau violare a corespondentei se face in conditiile legii,in baza unui mandat emis de un judecator si pentru temeiuri ce tin de securitatea nationala sau lamurirea si probarea unei invinuiri,in cel de-al doilea caz,doar daca se coroboreaza cu alte probe.

ART. 55 (fost 29) LIBERTATEA CONSTIINTEI
(1) Libertatea conştiinţei,a gândirii,a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase sunt garantate in exprimarea acestora si nu pot fi îngrădite sub nici o formă,cu conditia sa nu incalce legea sau drepturile altei persoane.
(2) Aceasta libertate trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi respect reciproc.
(3) Nimeni nu poate fi constrâns sa se exprime,să adopte o opinie ori să adere la o religie,contrar convingerilor sale.
(4) Cultele religioase sunt libere sa se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii.
(5) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă.
(6) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat ,atat organizatoric cat si financiar.Ele pot fi finantate de statul roman de la bugetul de stat,finantare care trebuie sa fie ceruta in baza unui proiect si pentru care statul roman se poate pronunta pozitiv sau negativ,adica il poate finanta sau nu.Daca se aproba finantarea de la stat,atunci statul roman,are dreptul,prin institutiile sale si in baza legii sa controleze legalitatea folosirii finantarii.Folosirea ilegala a finantarii sau in alt scop decat acela pentru care a fost ceruta constituie infractiune si se pedepseste conform legii penale.
(7) Poporul roman are in majoritate religia crestin ortodoxa.Biserica Ortodoxa Romana se organizeaza si functioneaza in baza statutului propriu si al legii,atat in tara cat si in Diaspora.
(8) Părinţii sau tutorii au dreptul de a alege sau refuza, potrivit propriilor convingeri, educaţia religioasa a copiilor minori,in scoli.

ART. 56 (fost 30) LIBERTATEA DE EXPRIMARE
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile si garantate de statul roman.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică legalitatea si exprimarea adevarului dar si libertatea de a înfiinţa publicaţii.Nicio publicaţie nu poate fi suprimată daca nu atenteaza la siguranta nationala.
(4) Legea poate impune mijloacelor de comunicare publica obligaţia de a face publică sursa finanţării.
(5) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa privata a persoanei sau o entitate publica sau privata şi nici dreptul la propria imagine.Denigrarea persoanei sau a unor institutii sau atentarea la demnitatea umana prin libertatea de exprimare publica sunt considerate infractiuni si pedepsite conform legii penale.
(6) Sunt interzise prin lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la agresiune,război ,ură naţională si internationala sau etnica, rasială,de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(7) Răspunderea pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine initiatorului,responsabilului sau executantului ,dupa caz. Delictele de presă se stabilesc prin lege ordinara.

ART. 57 (fost 39) LIBERTATEA INTRUNIRILOR
(1)Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai cu autorizatie prealabila,în mod paşnic, fără niciun fel de arme si doar daca se asigura securitatea si siguranta participantilor in conditii decente de participare,conform legii.
(2) La cerere,statul poate asigura securitatea si siguranta participantilor prin institutiile abilitate.
(3)Organizatorii unor astfel de manifestatii sunt raspunzatori de nerespectarea alineatului (1),in conditiile legii.

ART. 58 (fost 40) DREPTUL LA ASOCIERE
(1) Cetăţenii se pot asocia liber în asociatii,fundatii,partide sau formatiuni politice,sindicate,patronate şi în alte forme legale de asociere.
(2) Sunt legal constituite asocierile care nu au caracter fascist,nazist,de crima organizata, terorist sau nu promoveaza actiuni contrare principiilor statului de drept,a suveranităţii, integrităţii sau independenţei României, bunelor moravuri si tulburarea ordinii constitutionale prcum si securitatii nationale.Cele cu astfel de caracter sunt neconstitutionale,deci, interzise.
(3) Partidele sau formatiunile politice sunt legal constituite daca indeplinesc conditiile nesesare infaptuirii unui scop pur politic,sunt inscrise legal la Tribunal si respecta conditiile prevazute in legea partidelor politice.
(4) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
(5) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.

ART. 59 (fost 41) DREPTUL LA MUNCA SI PROTECTIE SOCIALA
(1) Dreptul la muncă este dreptul unei persoane de a pune benevol,capacitatile sale intelectuale si profesionale in slujba altei persoane sau institutii contra unei sune de bani,numita salariu.Dreptul la munca este garantat de stat si nu poate fi îngrădit.
(2) Alegerea functiei, profesiei,meseriei sau ocupaţiei,precum şi a locului de muncă este liberă,statul obligandu-se ca prin politica de guvernare sa creeze mereu noi locuri de munca si conditii pentru a se munci,astfel incat toti cetatenii apti de munca sa poata avea un loc de munca.
(3) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor,regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor,instituirea unui salariu minim brut pe ţară,repausul săptămânal,concediul de odihnă anual plătit,prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.
(4) Se infiinteaza prin lege organica,”codul profesional”,care trebuie sa cuprinda:
a) nomenclatorul functiilor sau profesiilor actualizat,
b) conditiile de accedere la orice functie sau profesie,
c) obligatiile la locul de munca inscrise in fisa postului,
d) raspunderea in caz de neexercitarea legala si conforma a functiei sau profesiei
e) sanctiuni si cine le aplica.
(5) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 (opt) ore pe zi si 6 (sase) zile pe saptamana.
(6) La muncă egală, salariu egal,inclusiv femeile au salariu egal cu bărbaţii.
(7) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă finalizate prin incheierea unui contract colectiv de munca pe domenii de activitate şi caracterul obligatoriu al acestora sunt actiuni ce sunt garantate de statul roman..
(8) Persoanele dizabile,care pot presta o activitate utila sunt considerate o categorie speciala de munca protejata de stat si au prioritate la obtinerea unui loc de munca in conditii speciale stabilite prin lege.
(9) Persoanele dizabile total,care nu pot presta o munca utila sunt tot o categorie speciala protejata de stat pentru care,in conditiile legii statul acorda pensie de invaliditate sau handicap.
(10) Persoanele care au plecat la munca in Diaspora sunt si ele considerate o categorie speciala de munca protejata de stat,pentru care,in schimbul platii contributiilor legale catre stat,actualizate,li se considera vechime in munca,toata perioada cat sunt plecati in Diaspora,indiferent daca au sau nu cu ce demonstra ca au prestat legal o munca in Diaspora.
(11) Persoanele apte de munca dar care nu presteaza o munca utila,din rea vointa,nu pot primi sustinere financiara de la stat.Dovada relei credinte o constituie oferta de loc de munca facuta de catre stat prin institutiile specializate si refuzata de persoana in cauza.
(12) Pentru familiile cu situatie economica precara statul nu poate acorda sustinere financiara daca unul sau mai multi membri ai nucleului de familie se gasesc in situatia alineatului precedent.Se considera nucleu de familie,membrii unei familii, largite, care traiesc sub acelasi acoperis.
(13) Pentru familiile cu situatie economica precara in care cel putin o persoana munceste sau muncesc in folosul comunitatii unde traieste,statul acorda asistenta financiara minima obligatorie,in conditiile stabilite prin lege.
(14) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la alte măsuri de protectie socială, potrivit legii.
ART. 60 (fost 43) DREPTUL LA GREVA
(1) Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.
(2) Legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate.
(3) Exercitarea acestui drept nu poate paraliza un sector sau domeniu.Organizatorii trebuie sa caute solutii pentru evitarea acestui fapt.

ART. 61 (fost 44 si 136) DREPTUL DE PROPRIETATE
(1) Proprietatea este un drept legal asupra unui bun,detinut de un titular,indiferent ca este persoana fizica sau juridica,privat sau de stat,in conditiile legii.
(2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului prin institutiile sale sau unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Bogăţiile subsolului, apartin proprietarului terenului. Bogăţiile de interes public ale solului,care prin lege nu pot fi detinute si valorificate de persoane fizice,pot fi date in folosinta si exploatare statului sau persoanelor juridice cu o reala si echitabila despagubire.
(4) Spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului.
(5) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publica sau sociala.
(6) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.
7) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate si asigurate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(8) Proprietatea este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile legii speciale,ca urmare a aderarii României la Uniunea Europeană şi ca parte a altor tratate internaţionale,pe bază de reciprocitate, precum şi prin moştenire legală.Proprietatea statului nu poate fi vanduta strainilor,conform legii.
(9) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(10) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor,conform legii.Exceptie fac intrarea in proprietate a unor bunuri dobandite in mod ilegal,terenurile agricole nelucrate de catre proprietar sau padurile si apele exploatate ilegal. Caracterul licit al dobândirii proprietatii se prezumă.
(11) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.
(12) Despăgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.
(13) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(14) Bunurile destinate,folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

ART. 62 (fost 45) LIBERTATEA ECONOMICA
(1) Libertatea economica a persoanei reprezinta dreptul acesteia de a presta o activitate economica retribuita care sa-i asigure un nivel de trai decent.
(2) Nivelul de trai decent reprezinta posibilitatea de a avea o casa,o familie,un serviciu si resurse financiare care sa-i asigure pastrarea demnitatii umane.
(3) Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate si asigurate de catre statul roman.

ART. 63 (fost 47) DREPTUL LA UN NIVEL DE TRAI DECENT SI OBLIGATIA STATULUI DE A-L ASIGURA
(1) Nivelul de trai este situatia economico-financiara a unei persoane,familii,nucleu familial,comunitati sau un intreg popor care reflecta nivelul de dezvoltare si civilizatie al acestora.
(2) Statul se obliga,garanteaza si asigura populatiei un nivel de trai decent prin măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială adecvate.Nerealizarea acestei obligatii se sanctioneaza conform legii.
(3) Mentinerea unui nivel de trai echilibrat este obligatia statului,iar diminuarea nivelului de trai atrage dupa sine raspunderea guvernantilor,raspundere ce va fi prevazuta prin lege ordinara.

ART. 64 (fost 46) DREPTUL LA MOSTENIRE
(1)Mostenirea este actiunea de preluare libera, faptica si scriptica a unei averi de la o persoana,prin testament sau pe cauza de moarte.
(2) Dreptul la moştenire este garantat si asigurat in conditiile legii.

ART. 65 (fost 48) DREPTUL DE A AVEA O FAMILIE
(1) Familia reprezinta rezultatul unei casatorii,adica mama,tata si copii.
(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
(3) Condiţiile de încheiere,desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.
(4) Copiii din afara căsătoriei sau cei infiati legal sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie.
(5) Nucleul familial reprezinta rudele care traiesc sub acelasi acoperis:sot,sotie,copii,nepoti,stranepoti,parinti ,bunici, strabunici,socri.
(6) Familia si nucleul familial sunt elemente de baza in calcularea venitului per familie/nucleu familial,de la care legea stabileste nivelul de trai al acestora si necesitatea de a interveni sau nu a statului in ajutorarea lor.

ART.66 (fost 49) DREPTUL LA PROTECTIE SPECIALA A COPIILOR SI A TINERILOR
(1) Statul garanteaza si asigura conditii optime pentru nasterea,cresterea si educarea copiilor si a tinerilor,printr-un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acordă alocaţii pentru copii ,asistenta platita de stat pentru îngrijirea copilului bolnav ori dizabil,burse de studii pentru cei fara posibilitati financiare,burse de studii de merit,stagii de pregatire practica in diverse domenii,stimulente pentru inventii inovatii sau deschiderea propriilor afaceri.Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege organica.
(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise.
(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaţi ca salariaţi.
(5) Autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.

ART. 67 (fost 50) DREPTUL LA PROTECTIE SPECIALA A PERSOANELOR CU DIZABILITATI
(1) Statul garanteaza si asigura un regim special de protectie a persoanelor cu dizabilitati .
(2) Persoanele cu dizabilitati sunt cele cu invaliditati civile sau handicap fizic ori mental.
(3) Persoanele cu dizabilitati se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament a dizabilitatilor prin legi corespunzatoare.
(4) Prevenirea,tratamentul si asistenta persoanelor cu dizabilitati este asigurata si platita de stat,impreuna cu masuri ulterioare de insanatosire si/sau integrare in societate.
(5) Profitarea in orice mod de persoanele cu dizabilitati precum si injosirea acestora prin indicarea invaliditatii sau handicapului ca un defect de pe urma caruia se poate insulta sau calomnia persoana respectiva sau se atenteaza la demnitatea acesteia, sunt fapte penale si se trateaza ca atare.

ART. 68 (fost 51) DREPTUL DE PETITIONARE
(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate prin orice tip de comunicare legala în numele semnatarilor sau a altor persoane legal reprezentate.
(2) Organizaţiile colective,indiferent de tip,denumire sau forma,legal constituite, au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
(3) Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.
(4) Autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii.
(5) Abuzul in dreptul de petitionare se sanctioneaza conform legii.

ART. 69 (fost 52) DREPTUL PERSOANEI VATAMATE DE O AUTORITATE PUBLICA
(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri,este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului vatamator, repararea pagubei si tragerea la raspundere a vinovatului,persoana fizica dintr-o institutie publica si/sau institutia insasi.
(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.
(3) Statul,prin institutia care a cauzat prejudiciul, impreuna cu judecatorul sau procurorul vinovat ,răspund patrimonial si penal pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea celor care şi-au exercitat funcţia din rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

ART. 70 DREPTUL LA EXCELENTA
(1) Persoanele dotate cu capacitati speciale,din categoria inteligentei,superinteligentei si geniile,sunt recunoscute ca atare de statul roman si sprijinite in realizarea,cultivarea si perfectionarea capacitatilor lor.Statul aloca fonduri speciale acestor persoane,considerate o categorie speciala.
(2) Statul roman investeste in aceasta categorie speciala de persoane, in baza unui acord de loialitate, in vederea obtinerii de rezultate,realizabile pe teritoriul Romaniei.
(3) Salarizarea acestor persoane este in functie de importanta studiilor, cercetarii stiintifice si tehnice, inventiilor si inovatiilor, explorarii spatiale sau realizarilor de excelenta ale acestora.

ART.71 DREPTUL FEMEII GRAVIDE SI CA MAMA
(1) In virtutea dreptului la a avea o familie si urmasi prin casatorie,femeia este cea care procreeaza pentru perpetuarea speciei umane.In aceste circumstante ea trebuie protejata,avand unele drepturi,prevazute in legea organica.
(2) Drepturile gravidelor si ale mamelor sunt:
a) Concediul de maternitate si indemnizatia de maternitate
b) Concediul de crestere a copilului pana la 2 ani (3 ani in cazul copilului cu handicap)
c) Indemnizatia de crestere a copilului
d) Stimulentul de insertie
e) Concediul pentru cresterea copilului obligatoriu pentru tata cel putin o luna
f) Concediul paternal
g) Concediul de risc maternal
h) Alocatia de stat pentru copii
i) Gravidele au dreptul la 16 ore libere lunar pentru controale medicale
j) Program redus de lucru pentru gravide
k) Pauzele pentru alaptare
l) Fara munca de noapte pentru gravide, lauze si mamele care alapteaza
m) Fara munca in conditii grele pentru gravide, lauze si mamele care alapteaza
n) Potrivit legii,sunt situatii in care concedierea gravidelor si a mamelor este ilegala.Legea le detaliaza.
(3) Prin lege pot fi prevazute si alte drepturi .

ART.72 DREPTUL LA DEMNITATE
(1) Demnitatea este atributul unei persoane si presupune respectarea acesteia si a drepturilor sale,concomitent cu respectarea drepturilor altor persoane,astfel incat nimeni sa nu se simta lezat ca persoana sau drepturi si sa atraga oprobiul public.
(2) Demnitatea cuprinde toate sferele existentei umane.Cateva acte de respectarea demnitatii umane se cer a fi totusi mentionate:
a) in conditii meteo si de temperaturi extreme (canicula sau frig),administratiile localitatilor au obligatia sa asigure pentru public puncte de prim ajutor,dotate corespunzator,in diverse zone ale localitatilor.
b) in toate institutiile publice sa se asigure conditii optime pentru cetateni si spatii dotate corespunzator.
c) cu ocazia scrutinelor electorale,sa se asigure conditii,suficienta ca nr. de sectii de vot si fluienta in a se exercita dreptul de a vota.
d) in toate institutiile de invatamant de la orice nivel (gradinite,scoli si universitati) sa se asigure existenta unui cabinet medical si a unui chiosc alimentar cu alimente sanatoase pentru copii si tineri,conform legii.
e) in toate societatile de transport aerian,terestru sau naval sa existe conditii civilizate de transport si sa se respecte orarele de plecare sau sosire,conform planificarilor effectuate in baza prevederilor legii.Intarzierile nu sunt premise si vor fi sanctionate conform legii.
f) in toate tipurile de transport in comun sa existe instalatie de climatizare cald-rece functionale.
g) in trenuri sau pe nave de transport public sa existe macar o unitate alimentara (magazin sau restaurant).
h) in gari si aeroporturi sa existe puncte sanitare de prim ajutor cu farmacie.
i) in institutiile sanitare sa se asigure conditii igienico sanitare la standard europene iar in spitale sa existe si mancare la standardele UE si in conformitate cu normele si recomandarile acesteia.
j) in instantele de judecata de orice nivel sa existe servicii de copiere si transmitere moderna a documentelor,(adica xerox,fax si transmitere prin mail).
k) sa se dea bon fiscal obligatoriu in toate unitatile care vand produse sau servicii.Contrariul duce la sanctionarea responsabilului unitatii respective si inchiderea acesteia,fara alte probe sau dreptul la contestatii.Conditiile,constatarea si sanctionarea sunt stabilite prin lege.
l) interzicerea prin lege a cersetoriei directe sau mascate.
m) respectarea dreptului altor persoane de a nu fi deranjate in exercitarea drepturilor si libertatilor lor.
n) respectful cuvenit oricarei persoane in orice situatie trebuie asigurat si garantat.
o) asigurarea de catre stat a conditiilor minime de trai pentru orice persoana tin de respectarea demnitatii persoanei.
p) eliminarea diferentei intre sat si oras,in sensul conditiilor de civilizatie:apa curenta,canalizare,stazi asfaltate si desigur curentul electric.
……

SECTIUNEA III
INDATORIRI FUNDAMENTALE

ART. 73 (fost 54) LOIALITATEA FATA DE TARA
1) Loialitatea faţă de ţară este obligatia legala a cetateanului roman sau a cetateanului cu domiciliul sau rezidenta legala in Romania si este sinonima patriotismului. Neloialitatea presupune o fapta ce poate atrage o respundere.
(2) Loialitatea faţă de ţară este sacră.Aceasta presupune ca toti cetatenii Romaniei sa ofere credinta si fidelitate patriei.
(3) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu buna credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune si vor respecta jurământul cerut de lege.
(3) Statul este obligat in a crea conditii optime de munca si viata in Romania,pentru a putea demonstra la randul sau loialitate faţă de popor.

ART.74 (fost 55) APARAREA TARII
(1) Apararea tarii pe timp de pace este atributul exclusiv al fortelor armate romanesti si/sau euroatlantice.
(2) Doar in caz de razboi,aceasta obligatie revine tuturor cetatenilor romani,inclusiv al fortelor armate romanesti si/sau euroatlantice.
(3) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.
(4) Cetăţenii romani pot face parte din fortele armate ale Romaniei doar voluntar,pe baza de contract de munca si in urma unei pregatiri teoretice si practice adecvate stabilite prin legi organice.

ART. 75 (fost 56) SUSTINEREA FINANCIARA A STATULUI ROMAN
(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice,necesare si facute rational si legal.
(2) Cuantumul acestora nu trebuie sa depaseasca un anumit procent din venitul real al persoanei,care va fi stabilit in concordanta si cu alte obligatii financiare,prin lege ordinara.Persoana care nu poate plati este declarata insolvabila.
(3) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă si echilibrata a sarcinilor fiscale, si sa nu fie o povara pentru cetateni.
(4) Orice alte prestaţii financiare catre stat sunt interzise.

ART.76 (fost 57) BUNA CREDINTA IN EXERCITAREA DREPTURILOR SI OBLIGATIILOR CETATENESTI
(1) Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii cu domiciliul sau resedinta legala pe teritoriul Romaniei,precum si institutiile statului,trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă,sa respecte si fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.
(2) Abuzul de drept este o infractiune si atrage dupa sine raspunderea penala.Stabilirea responsabilitatilor se va face prin lege ordinara.
PARTEA II
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA A TARII

TITLUL I
AUTORITATILE PUBLICE


CAPITOLUL I
PARLAMENTUL

SECŢIUNEA I
ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

ART. 77 (fost 61) ROLUL SI STRUCTURA PARLAMENTULUI
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman,care reprezinta suveranitatea poporului roman si este rezultat din alegeri,prin vot universal, egal, direct, secret,corect şi liber exprimat.
(2) Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării.Poate delega din atributiuni Consiliilor regionale doar pentru reglementari de interes regional.Legile regionale trebuiesc confirmate si corectate in plenul Parlamentului si primesc si o titulatura de lege nationala de interes regional.
(2) Parlamentul este alcătuit din presedintia Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senat.Presedintia Parlamentului este institutia care reprezinta parlamentul,ca putere legislativa,in relatia cu celelalte puteri ale statului.Camera Deputatilor este camera decizionala pentru legi organice,Senatul este camera decizionala pentru legi ordinare iar Parlamentul in intregul sau este for decizional in unele legi organice,confirmarea si corectarea legilor regionale si asumarea legala a tratatatelor si conventiilor internationale sau a recomandarilor Uniunii Europene.
(3) Se instituie functia de presedinte al Parlamentului.Acesta este ales de catre Parlament in plen,dintre toti parlamentarii, inclusiv presedintele Senatului sau presedintele Camerei Deputatilor .Daca este ales presedinte al Parlamentului unul dintre presedintii celor doua camere,in locul acestuia se va alege un nou presedinte al camerei respective.Pot face sugestii pentru alegerea presedintelui Parlamentului,presedintele Romaniei sau presedintele Curtii Constitutionale pentru o persoana dintre parlamentari,dar decizia finala se va da prin vot in plenul Parlamentului.Rolul presedintelui Parlamentului este de a colabora cu presedintii celor doua camere ale Parlamentului si de a reprezenta Parlamentul in relatia cu celelalte puteri ale statului,pentru a putea avea o singura voce in ceea ce priveste Parlamentul in intregul sau.
(4) Numarul senatorilor si deputatilor trebuie sa fie proportional cu populatia pe care o reprezinta si in conformitate cu recomandarile Uniunii Europene si nu poate depasi impreuna 300 membri .
(5) Reprezentarea romanilor din Diaspora in Parlament sa fie in acelasi procent cu cei din tara.
(6) Parlamentul poate fi dizolvat de presedintele Romaniei in conditiile art.89 din prezenta Constitutie.
(7) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.

ART. 78 (fost 62) ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret,corect şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, precum si romanii din Diaspopra,care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Camera Deputatilor, au dreptul la un loc de deputat pentru fiecare etnie si locuri de deputat pentru romanii din Diaspora (reprezentand 1 deputat pentru Spania,1 deputat pentru Italia,un deputat pentru restul Europei si restul conform reprezentarii in lume prin colegii ,conform alin.(6) si în condiţiile legii electorale.
(3) Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.Deasemeni,romanii din Diaspora pot fi reprezentati doar de o singura organizatie conform articolului precedent.
(4) Romanii din Diaspora sunt considerati din punt de vedere electoral rezidenti in regiuni si implicit au si senatori,cate unul pentru fiecare regiune a lumii,conform colegiilor prevazute in alin.(6) si legea electorala
(5) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia Romaniei din tara si Diaspora,in procent egal.
(6) Din punt de vedere electoral,Diaspora are urmatoarele colegii,stabilite conform legii:
Colegiul 1 – Italia, San Marino si Vatican
Colegiul 2-Spania, Portugalia,
Colegiul 3- Franta, Monaco, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Republica Irlanda.
Colegiul 4-Europa de Vest: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda , Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Olanda, Polonia, Republica Ceha,Slovacia, Slovenia, Suedia, Ungaria, Andorra, Islanda, Liechtenstein,
Colegiul 5 - Europa de Est: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Georgia, Kazahstan, Macedonia, Republica Muntenegru, Moldova, Rusia, Serbia, Turcia, Ucraina,
Colegiul 6 –Asia:Bangladesh, Bhutan, Brunei, Cambodgia, RPD Coreeana, Republica Coreea, Filipine, India, Indonezia, Japonia, Kargazstan, RPD Laos, Malaezia, Maldive, Mongolia, Myanmar, Nepal, Republica Populara Chineza, Singapore, Sri Lanka, Tadjikistan, Thailanda, Timorul de Est, Turkmenistan, Uzbekistan si Vietnam)
Colegiul 7 : Australia, Canada, Noua Zeelanda, SUA
Colegiul 8-America Latina:Antigua si Barbuda, Argentina, Bahamas, Barbados, Belize, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Costa Rica, Cuba, Dominica, Republica Dominicana, Ecuador, El Salvador, Grenada, Guatemala, Guyana, Haiti, Honduras, Jamaica, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Saint Kitts si Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent si Grenadinele, Surinam, Trinidad si Tobago, Uruguay, Venezuela, Fiji, Papua Noua Guinee, Solomon Islands, Vanuatu, Marshall Islands, Micronesia (Federated States of), Kiribati, Nauru, Palau, Samoa, Tonga, Tuvalu)
Colegiul 9 - Orientul Mijlociu si Africa: Afganistan, Africa de Sud, Algeria, Angola, Arabia Saudita, Bahrain, Benin, Botswana, Burkina Faso, Burundi, Camerun, Capul Verde, Ciad, Comore, Congo, Coasta de Fildes, Djibouti, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Eritrea, Etiopia, Gabon, Gambia, Ghana, Guinea, Guineea Ecuatoriala, Guineea-Bissau, Iordania, Irak, Iran, Israel, Kenya, Kuweit, Lesotho, Liban, Liberia, Libia, Madagascar, Malawi, Mali, Maroc, Mauritania, Mauritius, Mozambic, Namibia, Niger, Nigeria, Oman, Pakistan, Qatar, Republica Centrafricana, Republica Democrata Congo, Rwanda, Sao Tome si Principe, Senegal, Seychelles, Sierra Leone, Siria, Somalia, Statul Palestina, Sudan, Swaziland, Tanzania, Togo, Tunisia, Uganda, Zambia, Zimbabwe, Yemen).
(6) Modificarea numelui unor tari,disparitia ori aparitia altora in aceiasi zona,nu modifica colegiile.

ART.79 (fost 63) EXERCITAREA MANDATULUI DE PARLAMENTAR.
(1) Parlamentarul este cetateanul roman cu drept de vot,ales in urma unui scrutin electoral ca deputat sau senator, de catre cetateni,pentru a-si exercita mandatul in Camera deputatilor sau Senat,conform legii electorale si statutul camerelor.
(2) Mandatul sau este de a reprezenta cetatenii din circumscriptia pe care o reprezinta in forul legislativ suprem si de a exercita functia de suveranitatea poporului roman in numele cetatenilor care l-au ales.La primirea mandatului,fiecare parlamentar va trebui sa prezinte un certificat medico-legal de la Institutul medico-legal “Mina Minovici” din Bucuresti, prin care sa ateste ca este in toate facultatile psihice si mentale.Deasemeni va trebui sa prezinte si un act prin care sa ateste daca are antecedente penale,a suferit sau nu condamnari si pentru ce fapte.
(3) Parlamentarii nu pot avea alt tratament sau alte beneficii economice,politice sau sociale,decat ceilalti cetateni ai Romaniei, conform legii.Se anuleaza toate legile cu beneficiile votate de ei pentru ei in mod abuziv si se supun spre reexaminare Curtii Constitutionale,pentru a redeveni sau nu,lege.Orice prevedere legala care ii priveste pe parlamentari trebuie sa aiba avizul Curtii Constitutionale pentru a deveni lege,curte care examineaza propunerea legislativa si decide.Fara avizul pozitiv al Curtii Constitutionale,orice propunere legislativa ce ii priveste pe parlamentari nu poate deveni lege.
(4) Parlamentarii cercetati pentru infractiuni legate de exercitarea mandatului sunt suspendati de drept din functie,fara niciun beneficiu economic,pe perioada cercetarii si judecatii.Daca solutia instantei este de condamnare cu executare sau cu suspendare,atunci acestia sunt exclusi din Parlament,fara alte probe decat hotararea de condamnare si nu mai pot candida pentru nicio functie publica pe o perioada de 5 ani dupa executarea pedepsei sau 10 ani de la condamnarea cu suspendare.In caz de condamnare,mandatul pe care il exercita pana cand a fost condamnat se constituie vechime in munca ca functionar de cel mai mic grad,conform legii.
(5) Daca parlamentarii sunt cercetati si/sau condamnati pentru alte infractiuni comise in timpul exercitatii mandatului, dar care nu au legatura cu exercitarea mandatului,se aplica alineatul anterior (4).
(6) Daca parlamentarii sunt cercetati si/sau condamnati pentru infractiuni comise in perioada anterioara exercitarii mandatului, masurile sunt aceleasi iar perioada cand nu mai poate detine nicio functie publica se dubleaza la 10 ani,ca forma agravanta, deoarece se considera ca o persoana care a comis o infractiune nu avea dreptul sa candideze pentru a deveni demnatar de rang inalt,ascunzand faptele comise.

ART.80 TERMENE SI DURATA MANDATULUI
(1) Perioada exercitarii mandatului este de 4 ani si coincide cu durata mandatului camerelor.El poate fi reales pentru mai multe mandate.
(2) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, iar ca exceptie se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora,conform legii ce constata exceptia.
(3) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară imediat pana la expirarea mandatului dar cu valabilitate de la expirarea mandatului sau in cel mult 45 de zile de la dizolvarea Parlamentului.
(4) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 10 de zile de la alegeri.
(5) Mandatul Camerelor care expira,se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(6) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.
(7) Parlamentarii pot avea cate mandate reusesc sa obtina.Daca un parlamentar a fost condamnat pentru fapte legate de functia de parlamentar,ca pedeapsa complementara,acestuia i se anuleaza intreg mandatul in care I s-a constatat si atribuit condamnarea,cu toate consecintele rezultate din acesta.
(8) Vacanta parlamentara este de 45 zile,distribuita astfel:15 zile incepand din 20 decembrie si 30 zile incepand cu 1 august.
(9) Parlamentarii nu pot avea zile libere,altele decat au toti cetatenii Romaniei,adica duminicile si sarbatorile legale.Lipsa unui parlamentar de la serviciu trebuie motivata in scris,inainte de a lipsi sau,pe caz medical,prin certificat medical,ca toti cetatenii Romaniei.

ART. 81 (fost 64) ORGANIZAREA INTERNA A PARLAMENTULUI
(1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Cameră îşi alege un Birou Permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.
(3) Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
(4) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi pot institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.
(5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.
(6) Activitatea parlamentara,indemnizaţia şi celelalte drepturi si obligatii ale parlamentarilor sunt cuprinse in Statutul Parlamentarilor,care trebuie sa fie unul singur pentru Camera Deputatilor si Senat.

ART. 82 (fost 65) SEDINTELE CAMERELOR PARLAMENTULUI
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.
(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:
a) primirea mesajului Preşedintelui României;
b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) declararea mobilizării totale sau parţiale;
d) declararea stării de război;
e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;
f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;
g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;
i) numirea Avocatului Poporului;
j) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
k) confirmarea cu sau fara modificari a legilor regionale
l) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului, se exercită în şedinţă comună.
m) alte cause expres prevazute in prezenta constitutie.

ART. 83 (fost 66) SESIUNILE PARLAMENTARE
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în 10 ianuarie si se sfarseste la 31 iulie.. A doua sesiune începe în 15 septembrie si se sfarseste pe 20 decembrie.
(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României,a presedintelui Parlamentului,a Biroului Permanent al fiecărei Camere ori de cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.

ART. 84 (fost 67) ACTELE JURIDICE SI CVORUMUL LEGAL
(1) Parlamentul adopta in plen sau separat Camera Deputatilor si Senat, Constitutia si legi constitutionale,legi organice si legi ordinare,coduri ca legi specializate pe domenii sau sectoare, hotărâri,moţiuni,declaratii,apeluri,cu votul majoritatii simple, si/sau calificate.
(2) Pentru actele ce prevad adoptarea lor in plenul Parlamentului,se prevede majoritatea calificata,adica 2/3 din rotalul parlamentarilor. Pentru restul actrelor normative se prevede adoptarea lor in majoritate simpla,adica a celor prezenti ,doar daca legea nu prevede altfel.

ART. 85 (fost 68) CARACTERUL PUBLIC AL SEDINTELOR
(1) Şedinţele celor două Camere sau sedintele in plenul Parlamentului sunt publice,in sensul ca acestea pot fi filmate si/sau televizate de televiziunea Parlamentului sau alte televiziuni publice sau private.
(2) Parlamentul isi creaza propria televiziune publica,in virtutea dreptului cetatenilor de a fi reprezentati in Parlament de a sti ce fac alesii lor.
(3) Deasemeni,caracterul public al sedintelor consta si in faptul ca cetatenii,in anumite conditii prevazute de lege,pot asista la dezbateri,fara sa intervina sau sa deranjeze in desfasurarea sedintelor.
(4) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie non publice.

SECŢIUNEA II
STATUTUL DEPUTATILOR SI SENATORILOR

ART. 86 (fost 69) CARACTERUL REPREZENTATIV AL MANDATULUI DE PARLAMENTAR
(1) Mandatul deputatilor si senatorilor este de reprezentare a romanilor dintr-un anumit colegiu in forul legislativ suprem al tarii cat si a suveranitatii poporului roman.
(2) Deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului si isi exercita mandatul in baza atributiilor ce le revin conform legii si regulamentelor camerelor din care fac parte.Incalcarea atributiilor atrage raspunderea profesionala.
(3) Orice mandat imperativ este nul.

ART. 87 (fost 70) MANDATUL DEPUTATILOR SI SENATORILOR
(1) Deputatii si senatorii sunt parlamentari si au mandatul conform cerintelor pentru parlamentar ,expuse in art.69 ??????
(2) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului.Jurământul se stabileşte prin lege organică.
(3) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate, deces ori condamnare penala.

ART. 88 (fost 71) INCOMPATIBILITATI
(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp si deputat şi senator.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu cea de membru al Guvernului si oricare alta functie publica sau privata,in afara celei de profesor universitar sau echivalent.
(3) Deasemeni,functia de parlamentar este incompatibila cu statutul de cercetat penal sau condamnat.
(4) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.

ART. 89 (fost 72) IMUNITATEA PARLAMENTARA
(1) Deputaţii şi senatorii nu au imunitate decat pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului sau campania electorala,pentru care nu pot fi traşi la răspundere juridică.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru toate celelalte fapte,ca orice cetatean roman, conform legii penale. Urmărirea penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Trimiterea în judecată este de competenta judecatorilor de instructie de pe langa Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Pentru orice infractiune deputaţii sau senatorii se supun regulilor legilor penale,inclusiv ca pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei,fara nicio alta aprobare,doar cu informarea camerei din care fac parte.

SECŢIUNEA III
LEGIFERAREA

ART. 90 (fost 73) CATEGORII DE ACTE NORMATIVE
(1) Parlamentul adoptă Constituţia si legile constitutionale, legi organice, legi ordinare,coduri cu statut de lege,hotarari,decizii, statutul parlamentarului,regulamentele de organizare si functionare ale Camerei Deputatilor si Senatului.
(2) Constitutia este prezentul document.Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei si de reglementare si legiferare a deciziilor Curtii Constitutionale.
(3) Legile organice sunt cele adoptate de Parlament în domeniile de importanţă vitală pentru funcţionarea statului si reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
j) statutul funcţionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
n) organizarea generală a învăţământului;
o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
r) statutul minorităţilor naţionale din România;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.
(4) Legile ordinare sunt cele care reglementeaza domenii sociale de importanţă mai redusă pentru care nu este necesară adoptarea unei legi organice.
(5) Deosebirile dintre legile organice si legile ordinare sunt date de poziţia lor ierarhică şi de modalitatea lor de adoptare.
(6) Hotararile sunt actele normative cu caracter normativ sau nenormativ şi vizează, în principal, activitatea parlamentară.
(7) Deciziile sunt actele normative ??????????????
(8) Statutul Parlamentarului si regulamentele celor doua camere sunt cele doua documente in baza carora functioneaza Parlamentul,pe langa prezenta Constitutie.
(9) Parlamentul,prin lege speciala,poate abilita Guvernul sa emita ordonante de urgenta in situatii deoasebite,expres prevazute de lege.Ordonantele de urgent vor fi ulterior ratificate sau nu de Parlament prin lege,cu acelasi text sau text modificat,cu consecintele de rigoare ce revin a fi solutionate de Guvernul care a emis ordonanta de urgent respectiva.

ART. 91 (fost 74) INITIATIVA LEGISLATIVA
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Pentru legile regionale,numarul de semnaturi trebuie sa fie de cel putin 10.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte.
(3) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
(4) Propunerile legislative se depun la secretariatul Camerei competente să le adopte si urmeaza procedura legala de adoptare. Daca propunerile legislative prevad adoptarea acestora in plenul Parlamentului,acestea se depun la secretariatul general al Parlamentului.
(5) Procedura de legiferare si alte prevederi privind legiferarea sunt cuprinse in legea organica.

ART. 92 (fost 75) SESIZAREA CAMERELOR PARLAMENTULUI
(1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din insusirea de tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice . Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului.
(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 30 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 45 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1) , intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.
(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.

ART. 93 (fost 76) ADOPTAREA ACTELOR NORMATIVE
(1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.
(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.
(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.
(4)Legile ce necesita adoptarea in plenul Parlamentului se adopta cu 2/3 din numarul celor prezenti.

ART. 94 (fost 77) PROMULGAREA LEGII
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, motivat,reexaminarea legii,pana la gasirea formei corecte a legii,dar nu mai mult de 3 (trei) reexaminari.In caz de neconcordanta intre legea propusa de Parlament si propunerea presedintului,Curtea Constitutionala va media forma finala in prezenta reprezentantilor Parlamentului si al presedintelui sau reprezentantul presedintiei.Daca se ajunge la un compromis privind forma finala a legii,Curtea Constitutionala retrimite Parlamentului legea in forma convenita intre cele trei parti pentru a redacta forma finala si a o retreimite presedintelui spre promulgare,promulgare care este obligatorie.In caz de neobtinere a unui acord comun privind forma finala a legii intre cele trei parti (Parlament,presedintie si Curtea Constitutionala),Curtea Constitutionala va decide forma finala a legii,dupa consultarea unor experti pe domeniul prevazut de lege din cadrul universitatilor romanesti.Expertii sunt in numar de cel putin 3 (trei) persoane de la tot atatea universitati.Expertii raspund profesional de corecta si independenta exprimare a opiniei lor.
(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii,fiecare reexaminare se va face în cel mult 10 zile de la primirea legii spre reexaminare. In caz de mediere,Curtea Constitutionala are tot 10 zile ,termen de mediere.In caz de esec al medierii de catre Curtea Contititionala,consultarea expertilor si decizia finala a legii,obligatorie pentru Parlament si presedintie de va da in cel mult 20 zile.

ART. 95 (fost 78) INTRAREA IN VIGOARE A LEGII
Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.

CAPITOLUL II
PRESEDINTELE ROMANIEI

ART. 96 (fost 80) PRESEDINTELE ROMANIEI SI ROLUL ACESTUIA
(1) Presedintele Romaniei este persoana aleasa in urma unui scrutin electoral, prin vot universal, egal, direct, secret,corect şi liber exprimat, conform legilor electorale.Acesta reprezintă statul roman,este principalul reprezentant al puterii executive al politicii externe a Romaniei,este egal in grad cu Parlamentul,reprezinta puterea executiva impreuna cu Guvernul Romaniei şi este garantul independenţei naţionale,al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Presedintia Romaniei este institutia unde functioneaza presedintele.
(3) Ca putere executiva,presedintia Romaniei functioneaza independent de Guvern,dar ca ierarhie,Guvernul este de grad inferior Prededintiei.
(4) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei si corecta formulare a legilor,este mediator intre celelalte puteri ale statului precum şi între stat şi societate şi vegheaza la buna funcţionare a autorităţilor publice.
(5) Alte atributiuni ale presedintelui sunt stabilite prin lege organica.

ART. 97 (fost 81) ALEGEREA PRESEDINTELUI
(1) Preşedintele României este candidatul ales prin vot universal, egal, direct, secret,corect şi liber exprimat.
(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.
(3) În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează un al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
(4) In caz de egalitate de voturi si la al doilea tur de scrutin se organizeaza si al treilea tur de scrutin si ultimul.In caz de egalitate si la al treilea tur,presedinte ales vor fi ambii,fiecare exercitand cate doi ani din mandatul prevazut pentru presedinte.Ordinea se va stabili intre ei.In timp ce unui va fi presedinte,celalalt va fi vicepresedintele Romaniei.
(5) Mandatul presedintelui este de 4 ani.Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.
(6) Functia de presedinte al Romaniei este incompatibila cu orice alte functie publica sau privata.

ART. 98 (fost 82) VALIDAREA MANDATULUI SI DEPUNEREA JURAMANTULUI PRESEDINTELUI
(1) Inainte de validare,pentru primirea mandatului,presedintele ales va trebui sa prezinte un certificat medico-legal de la Institutul medico-legal Mina Minovici din Bucuresti,prin care sa ateste ca este in toate facultatile psihice si mentale. Deasemeni va trebui sa prezinte si un act prin care sa ateste daca a suferit sau nu condamnari penale si pentru ce fapte.Daca documentele prezentate duc la concluzia ca nu este apt sa-si exercite mandatul,presedintele ales va fi invalidat.Deasemeni ,va fi invalidat si daca,in urma reverificarii rezultatelor alegerilor se constata ,cu probe, ca alegerile au fost fraudate si rezultatul aparent nu este cel real.Reverificarea rezultatelor alegerilor se solicita de cei in drept,conform legii si se face de catre o comisie mixta compusa din reprezentanti ai Autoritatii Electorale Permanente,Biroului Electoral Central si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.Invalidarea presupune respingerea rezultatului alegerilor si organizarea de noi alegeri pentru functia de presedinte al Romaniei
(2) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională,iar Parlamentul va da un decret de numire in functia de presedinte a persoanei validate in alegeri de Curtea Constitutionala.Numai dupa publicarea decretului de numire al presedintelui,acesta se poate considera ales cu acte in regula si poate depune juramantul de credinta.
(3) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa plenului Parlamentului,următorul jurământ: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi inteligenta pentru bunastarea materială si spirituala a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Jur loialitate tarii si poporului roman.Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".
(4) In termen de 3 luni de la depunerea juramantului,presedintele ales al Romaniei va trebui sa prezinte un act medical de la una dintre cele mai prestigioase 10 universitati din domeniul psihologiei si psihiatriei din lume,prin care sa dovedeasca ca este apt sa indeplineasca functia de presedinte. Aceste universitati sunt: 1. Harvard University – SUA;2. University of Cambridge – Marea Britanie;3. University of Oxford – Marea Britanie;4. Stanford University – SUA;5. Yale University – SUA;6. University of California, Los Angeles (UCLA) – SUA;7. University of Michigan – SUA;8. New York University (NYU) – SUA;9. UCL (University College London) – Marea Britanie;10. The University of Melbourne – Australia;10. (cu punctaj egal) University of California, Berkeley (UCB) – SUA. Cheltuielile pentru examinare si obtinerea documentului sunt suportate de statul roman.
(4) Incalcarea juramantului atrage raspunderea profesionala,stabilita prin lege organica.

ART. 99 (fost 83) DURATA MANDATULUI PRESEDINTELUI
(1) Mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de catre Preşedintele nou ales.
(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
(4) Mandatul presedintelui poate fi scurtat in caz de neputinta a exercitarii mandatului din cauze obiective sau in caz de condamnare de catre instanta suprema pentru orice fapta penala.Cauzele obiective pot fi lipsa de la exercitarea functiei pentru mai mult de 45 zile motivat sau nemotivat,deces,boala mentala incurabila si alte cauze prevazute in legea organica si care il face incapabil sa-si exercite functia. Pe perioada absentei este inlocuit in ordine de presedintele Parlamentului,presedintele Senatului,presedintele Camerei Deputatilor.

ART. 100 (fost 84) INCOMPATIBILITATI SI IMUNITATI
(1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid sau formatiune politica şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată.
(2) Preşedintele României nu se bucură de imunitate decat pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului sau campania electorala,ca si parlamentarii,conform art. 79,alin 1 si 2. ????????????

ART. 101 (fost 85) ATRIBUTIA DE DESEMNAREA CANDIDATULUI LA FUNCTIA DE PRIM MINISTRU
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru din randul partidului sau majoritatii care a castigat alegerile parlamentare şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.Daca functia de prim-ministru devine vacanta in timpul exercitarii mandatului pentru cause prevazute in legea organica sau se schimba majoritatea in Parlament,atunci,presedintele numeste un nou prim-ministru dupa aceleasi reguli.
(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru,unii membri ai Guvernului.
(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.

ART. 102 (fost 86) CONSULTARI ALE PRESEDINTELUI CU PUTERILE STATULUI, PARTIDELE POLITICE SI CURTEA CONSTITUTIONALA
Preşedintele României poate consulta Guvernul ca putere executiva,Parlamentul ca putere legislativa, Inalta Curte de Casatie si Justitie ca reprezentanta a puterii judecatoresti,precum si Curtea Constitutionala si partidele politice cu privire la probleme urgente şi/sau de importanţă deosebită,stabilite prin lege organica.

ART. 103 (fost 87) PARTICIPAREA LA SEDINTELE GUVERNULUI
(1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, siguranta nationala,integritatea teritoriala,apărarea ţării,amenintare teroristica, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.

ART. 104 (fost 88) APELURI PREZIDENTIALE
Preşedintele României adresează Parlamentului,Guvernului,Inaltei Curti de Casatie si Justitie ,precum si Curtii Constitutionale si partidelor politice apeluri cu privire la probleme de importanta deosebita ale Romaniei.

ART. 105 (fost 89) ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI IN LEGATURA CU CELELALTE PUTERI ALE STATULUI
(1) Cum puterile statului sunt egale si independente una fata de alta dar,pentru o corecta functionare si sa nu existe derapaje sau excese, acestea se controleaza reciproc.
(2) Presedintele Romaniei desemneaza candidatul primul ministru si poate solicita Parlamentului revocarea din functie a primului ministru pentru urmatoarele fapte:neindeplinirea obiectivelor programului de guvernare,condamnare penala sau alte fapte expres prevazute de legea organica.
(3) Cat priveste atributiile presedintelui in legatura cu guvernul,se aplica art. 91 din prezenta Constitutie.????????????
(4) Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul,după consultarea presedintelui Parlamentului şi a liderilor grupurilor parlamentare,dacă acesta nu a acordat votul de încredere,pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(5) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(6) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
(7)Presedintele nu poate interveni in activitatea puterii judecatoresti si nici nu o poate influienta ori controla in vreun fel.

ART.106 (fost 90) REFERENDUMUL SOLICITAT DE PRESEDINTE
(1)Atributul de solicitare a organizarii unui referendum pe probleme de interes national revine presedintelui Romaniei.
(2)Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

ART. 107 (fost 91) PRINCIPALELE ATRIBUTII ALE PRESEDINTELUI IN POLITICA EXTERNA
(1) Politica externa este atributul presedintelui.Acesta poate delega dintre atributiunile sale primului ministru,conform legii organice .
(2) Presedintele poate delega de a fi reprezentat de catre primul ministru,punctual, in situatii de lipsa a presedintelui,dar cu termene si atributii date de presedinte, conform legii organice .
(3) Preşedintele discuta politici externe de colaborare si cooperare in toate domeniile cu omologii sai sau primii ministrii din toata statele lumii.Deasemeni face vizite in strainatate in interes national de politica externa si deasemeni face invitatii la toti cei care se ocupa de politica externa din lume si primeste invitati.
(4) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României,negociate de Guvern şi le supune spre ratificare Parlamentului,într-un termen conform cu importanta documentului,prevazut de legea organica. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie,se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege organica.
(5) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(6) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.
(7) Alte atributii ale presedintelui sunt stabilite prin lege organica.

ART.108 (fost 92) ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI IN DOMENIUL APARARII
(1) Preşedintele României este comandantul suprem al forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(2) El poate declara,cu aprobarea prealabilă a Parlamentului,mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate,care, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării sau actiuni teroristice de importanta nationala, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului,prin apel. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

ART.109 (fost 93) ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI IN CAZURI EXCEPTIONALE
(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

ART. 110 (fost 94) ALTE ATRIBUTII ALE PRESEDINTELUI
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă gradele de mareşal, amiral si general ;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală.
e) coordoneaza apararea tarii in caz de actiuni armate sau teroristice pe teritoriul tarii.
f) poate avea si alte atributii conferite prin lege organica.

ART. 111 (fost 95) SUSPENDAREA PRESEDINTELUI DIN FUNCTIE
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei,este condamnat penal sau este in imposibilitatea de a-si exercita functia din motive psihice (constatate de Institutul Medico Legal la solicitarea Parlamentului Romaniei in plenul sau si confirmate de un institut asemanator recomandat de Parlamentul European) si după consultarea Curţii Constituţionale, preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de catre Parlamentul Romaniei in plen, cu votul majorităţii. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie pentru constatarea incalcarii Constitutiei poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.Propunerea de suspendare din functie pentru condamnare penala se face de catre presedintele Parlamentului care constata condamnarea prin actul de condamnare.
Propunerea de suspendare din functie pe motive psihice se face de catre presedintele Parlamentului in baza celor doua acte medicale emise de cele doua institutii medico-legale.
(3) Suspendarea din functie se decide de Parlament in plenul sau.Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
(6) Demiterea presedintelui este atributul exclusiv al Parlamentului care se pronunta printr-o lege organica de demitere a presedintelui,in baza rezultatului referendumului de demitere.
(7) Curtea Constitutionala nu are niciun atribut in demiterea presedintelui,iar legea de demitere a presedintelui nu este supusa contestarii la Curtea Constitutionala.

ART. 112 (fost 96) PUNEREA SUB ACUZARE A PRESEDINTELUI
(1) Parlamentul in plen, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.
(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

ART. 113 ACUZAREA PRESEDINTELUI ROMANIEI DE INALTA TRADARE
(1) Presedintele Romaniei poate fi acuzat de inalta tradare.Faptele care constituie inalta tradare sunt:
a-implicarea ca autor sau colaborator in actiuni teroristice
b- participarea la acţiuni împotriva ordinii constituţionale
c- implicarea ca autor sau colaborator in atentate care pun în pericol securitatea naţională sau contra unei colectivităţi
d-tradarea prin transmitere de informatii secrete de stat,
e-implicarea ca autor sau colaborator in actiuni ce au scopul de a suprima sau stirbi unitatea si indivizibilitatea, suveranitatea sau independenta statului
f-tradarea prin ajutarea inamicului, in timp de razboi
(2) Parlamentul,in plen, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(3) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(4) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.
(5) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

ART. 114 (fost 97) VACANTAREA FUNCTIEI PREZIDENTIALE
(1) Vacantarea funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie,de condamnare definitiva, de imposibilitatea a exercitării atribuţiilor sau de deces.
(2) În termen de 45 zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.

ART.115 (fost 98) INTERIMATUL FUNCTIEI DE PRESEDINTE
(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacanta, dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Parlamentului,presedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 94-96 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.??????????????

ART. 116 (fost 99) RASPUNDEREA PRESEDINTELUI INTERIMAR
(1) Presedintele interimar are aceleasi responsabilitati ca si presedintele ales care temporar nu isi exercita atributiile.
(2)Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 101 şi articolul 105.??????????????????

ART. 117 (fost 100) ACTELE EMISE DE PRESEDINTE
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.
(2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2) , articolul 92 alineatele (2) şi (3) , articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a) , b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.???????????????
(3) Presedintele mai poate emite apeluri in conditiile legii.

ART.118 (fost 101) ATRIBUTIILE,INDEMNIZATIA SI CELELALTE DREPTURI SI OBLIGATII ALE PRESEDINTELUI
Atributiile,indemnizaţia şi celelalte drepturi si obligatii ale Preşedintelui României sunt cuprinse in Statutul Presedintelui, stabilit prin lege organica.

CAPITOLUL III
ADMINISTRATIA PUBLICA

SECŢIUNEA I
ADMINISTRATIA PUBLICA CENTRALA SI DE SPECIALITATE

ART.119 (fost 116) ADMINISTRATIA PUBLICA-GENERALITATI
(1) Administratia publica este constituita din politicieni si functionari,astfel:
a) politicienii reprezinta diversele niveluri si categorii de unitati administrativ-teritoriale si coordoneaza din punct de vedere politic,nu le conduce, aceste unitati, departamente,sectoare,pentru indeplinirea politicii guvernului si care colaboreaza cu functionarii,reprezentanti ai acelorasi structuri.Niciunul nu se subordoneaza celuilalt.Politicianul doar traseaza liniile politice ale guvernului,iar functionarul,ca profesionist le va aduce la indeplinire prin metodele negociate cu politicianul.
b) functionarii,reprezentanti ai diverselor niveluri si categorii de unitati administrativ-teritoriale sunt cei care cordoneaza si conduc efectiv unitatile respective.Acestia colaboreaza si coopereaza cu politicienii,reprezentanti ai acelorasi structuri,dar nu li se subordoneaza,ci sunt egali.Functionarii de rang inferior se subordoneaza doar functionarului de rang superior si functionarului conducator de unitate si nu politicianului.
(2) Administraţia publică se întemeiază si functioneaza pe principiile descentralizării,autonomiei locale,deconcentrării serviciilor publice,conducerii colective si separarii politicului de administratie.
(3) Limba folosita in administratia publica centrala si locala este limba oficiala, limba romana,obligatorie pentru toti.Cine,dintre minoritatile lingvistice nationale nu cunoaste limba romana,nu poate ocupa o functie in administratia publica.
(4) Prezenta Constitutie instituie separarea totala a politicului de administratie.Functiile politice sunt :
-la presedintie doar presedintele si consilierii
-la Parlament doar parlamentarii
-in ministere doar ministrii,ministrii secretar de stat si secretarul general al guvernului.
- in teritoriu doar primarii,asesorii si consilierii locali;presedintii de regiuni, asesorii si consilierii regionali,presedinti de consilii judetene (provincial),asesorii si consilieri judeteni (provinciali);prefectii si subprefectii.
(5) In administratie functiile publice sunt doar profesionale si obtinute doar prin concurs,conform pregatirii profesionale exprimata in CV si fisei postului pentru care se concureaza.Functionarii administrativi sunt incepand cu secretarii de stat si pana la functionarul din diversele unitati administrative-teritoriale.Acestia se bucura de stabilitatea profesiei obtinuta prin concurs,in sensul ca,daca politicienii se schimba odata la 4 ani,ei raman pe functii indiferent cine castiga noile alegeri,ca principiu al separarii totale al politicului de administratie.
(6) Fiecare unitate administrativ-teritoriala are un statut,emis in baza constitutiei si legilor tarii,in care sunt inscrise competentele,atributiile si alte prevederi ce-i permit o buna functionare.
(7) Prefecturile,reprezentantele guvernului in teritoriu,impreuna cu alte autoritati administrative sunt unitati administrative de specialitate care se organizează prin lege organica în subordinea Guvernului,a ministerelor sau pot fi autonome.
(8) Se infiinteaza institutia administrativ-teritoriala a regiunilor,care va cuprinde mai multe judete (provincii) si a guvenatorului de regiune, a metropolelor si a uniunilor de localitati cu o denumire noua, prin lege organica.Metropolele se subordoneaza direct regiunilor.
(9) Se infiinteaza functiile politice de asesori ai primarilor si primarilor metropolitani,ai presedintilor de consilii judetene (provincii), ai guvernatorilor si care,impreuna cu acestia,formeaza puterea executiva locala,judeteana (provinciala)sau regionala.Asesorii sunt in numar de o cincime din numarul consilierilor.Acestia vor coordona diverse domenii sau sectoare de activitate,din punct de vedere politic,pentru a implementa politica guvernului.Asesorii ca politicieni si functionarii diverselor domenii de activitate,fie ei directori generali sau presedinti,sunt pe pozitii de egalitate si colaboreaza reciproc.Nici unul nu se subordoneaza celuilalt.In timp se politicienii se schimba sau nu odata la 4 ani,functionarii raman ficsi pe post si reprezinta independenta administrativa fata de politic.Astfel se separa politica de administratie si societatea poate functiona normal, independent si indiferent de cine sunt politicieni.
(10) Se reorganizeaza institutia administrativ-teritoriala a judetului (provinciei),prin unirea a doua judete si/sau alte teritorii din alte judete,in scopul maririi acestora,pentru o mai mare eficienta economica.
(11) Se organizeaza frecvent referendum in Romania pentru a intreba cetatenii daca sunt deacord sa se uneasca cu Republica Moldova,prin absorbtia Republicii Moldova de catre Romania.Daca referendumul are rezultat pozitiv ,iar in Republica Moldova s-a organizat tot un referendum cu rezultat pozitiv,atunci Republica Moldova va deveni regiune a Romaniei,prin lege organica.Daca rezultatul este negativ,se organizeaza noi referendumuri,pana cand se realizeaza unirea.
(12) Daca se constata ca politicienii din administratia publica locala sau centrala sunt acuzati de catre justitie de fapte de coruptie sau ca au implicari cu caracter mafiot,respectivele unitati se desfiinteaza politic ,adica primarul,presedintele de consiliu judetean (provincial) sau guvernatorul regional,impreuna cu asesorii si consilierii acestora sunt demisi in bloc,se va numi de catre Ministerul de Interne un comisariat format de pana la 5 membri care vor asigura gestionarea pur administrativa a unitatii respective pe o perioada de pana la doi ani,timp in care se va face curatenie juridica si apoi se organizeaza noi alegeri.

SECTIUNEA II
GUVERNUL ROMANIEI

ART.120 (fost 117) ADMINISTRATIA PUBLICA CENTRALA
(1) Ca unitati centrale ale administratiei publice sunt Guvernul si ministerele.
(2) Guvernul României reprezintă,conform Constituției, puterea executivă în România împreună cu președintele. Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la bază un program de guvernare acceptat anterior de către parlament.
(3) Guvernul se compune din un lider numit prim-ministru și un număr variabil de miniștri care conduc ministere specializate pe anumite domenii, cu numeroase agenții și instituții cu diferite grade de subordonare în cadrul executivului. (4) Ministerele sunt organe centrale ale administrației de stat care conduc o anumită ramură de activitate in societate și sunt reprezentate de un ministru.Ele se înfiinţează,se organizează şi funcţionează potrivit legii organice.Astfel avem: 1.Departamentul Pentru Relaţia cu Parlamentul ; 2.Ministerul de Externe ; 3.Ministerul de Interne ; 4.Ministerul Agriculturii ; 5.Ministerul Apărării Naţionale ; 6.Ministerul Culturii ; 7.Ministerul Administrației Publice ; 8.Ministerul Economiei, 9.Ministerul Educaţiei ; 10.Ministerul Finanţelor ; 11.Ministerul Justiţiei ; 12.Ministerul Mediului ; 13.Ministerul Muncii si Protecţiei Sociale ;
14.Ministerul comunicatiilor ; 15.Ministerul Sănătăţii ; 16.Ministerul Transporturilor ; 17.Ministerul Serviciilor Inteligente.
La marimea Romaniei aceste ministere sunt suficiente.Nu se creeaza ministere dupa persoane.In situatii exceptionale (de exemplu stare de razboi) sau daca dezvoltarea Romaniei o cere,se pot infiinta noi ministere conform legii.
(4) Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe de specialitate, în subordinea lor, prin lege organica,numai dacă legea le recunoaşte această competenţă.
(5) Se infiinteaza institutia Agentia Spatiala Nationala Romana-N.A.S.R. in subordinea Secretariatului General al Guvernului prin lege organica.
(6) Prin lege organica se infiinteaza institutia Ministerul Serviciilor Inteligente (Inteligent Services) care va cuprinde toate serviciile secrete din toate ministerele.
(7) Doar in caz de necesitate sau de urgenta se pot infiinta noi ministere.Prin lege organica,pentru reasezarea ministerelor se pot muta sau infiinta noi departamente.

ART. 121 (fost 102) GUVERNUL. DENUMIRE, ROL, STRUCTURA
(1) Guvernul este parte din puterea executiva si reprezinta organul politic central care coordoneaza si conduce administratia publica a tarii si este parte in politica externa ,dar,doar in ceea ce priveste politica externa in relatia cu Uniunea Europeana.
(2) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne,a politicii externe in relatia cu Uniunea Europeana şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu toate puterile statului si organismele sociale interesate.
(4) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.
(5) Guvernul este in coordonarea directa a Parlamentului,in sensul ca Parlamentul poate decide numirea si revocarea primului ministru la propunerea presedintelui Romaniei si implicit demiterea Guvernului,poate aplica sanctiuni primului ministru sau membrilor Guvernului sau Guvernului in ansamblul sau, primeste rapoarte periodice privind activitatea desfasurata de Guvern conform legii.

ART. 122 (fost 103) INVESTIREA GUVERNULUI
(1) Guvernul va fi investit prin desemnarea unui candidat de prim ministru,care are obligatia de formare a echipei guvernamentale,adica a Guvernului insasi.
(2) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, din randul partidului sau coalitiei care a castigat alegerile sau din randul noii majoritati,in caz de demitere sau demisie a primului ministru.
(3) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(4) Programul candidatului la functia de prim ministru şi lista cu membrii Guvernului se dezbat in plenul Parlamentului. Parlamentul acordă sau nu încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.Daca se obtine acordul Parlamentului,atunci Guvernul se considera investit.Daca nu se obtine increderea Parlamentului atunci presedintele desemneaza un alt candidat la functia de prim ministru in aceleasi conditii de la alin 2.

ART.123 (fost 104) DEPUNEREA JURAMANTULUI DE CREDINTA
(1) Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de prevazut la articolul 98,si anume: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi inteligenta pentru bunastarea materială si spirituala a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Jur loialitate tarii si poporului roman.Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".
(2) Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.

ART.124 (fost 105) INCOMPATIBILITATILE MEMBRILOR GUVERNULUI
(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice alta functie publica sau privata.
(2) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu statutul de cercetat penal sau condamnat.

ART.125 (fost 106) INCETAREA FUNCTIEI DE MEMBRU AL GUVERNULUI
Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate,a condamnarii penale,a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de legea organica.

ART.126 (fost 107) PRIMUL MINISTRU (PREMIERUL) ROMANIEI
(1) Primul ministru este persoana desemnata de presedintele Romaniei cu formarea Guvernului si care a obtinut acordul de investitura al Parlamentului.El se mai numeste si premier.
(2)Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Parlamentului in plen,rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
(3) Ca si presedintele,inainte de validare,pentru primirea mandatului,primul ministru va trebui sa prezinte un certificat medico-legal de la Institutul medico-legal Mina Minovici din Bucuresti,prin care sa ateste ca este in toate facultatile psihice si mentale. Deasemeni va trebui sa prezinte si un act prin care sa ateste daca a suferit sau nu condamnari penale si pentru ce fapte.Daca documentele prezentate duc la concluzia ca nu este apt sa-si exercite mandatul,primul ministru va fi invalidat si presedintele va numi un alt prim ministru.
(4) Preşedintele României poate propune revocarea primului ministru,iar Parlamentul aproba sau nu in plen, pentru urmatoarele fapte:neindeplinirea obiectivelor programului de guvernare,condamnare penala sau alte fapte expres prevazute de legea organica.Daca Parlamentul aproba revocarea din functie a primului ministru,aceasta se pune in executare de la data publicarii in monitorul official a deciziei Parlamentului.Daca Parlamentul nu aproba revocarea,atunci primul ministru ramane in functie,dar poate primi sanctiuni din partea Parlamentului,expres prevazute in legea organica.
(5) In termen de 3 luni de la depunerea juramantului,primul ministru al Romaniei va trebui sa prezinte un act medical de la una dintre cele mai prestigioase 10 universitati din domeniul psihologiei si psihiatriei din lume,prin care sa dovedeasca ca este apt sa indeplineasca functia de premier. Aceste universitati sunt: 1. Harvard University – SUA;2. University of Cambridge – Marea Britanie;3. University of Oxford – Marea Britanie;4. Stanford University – SUA;5. Yale University – SUA;6. University of California, Los Angeles (UCLA) – SUA;7. University of Michigan – SUA;8. New York University (NYU) – SUA;9. UCL (University College London) – Marea Britanie;10. The University of Melbourne – Australia;10. (cu punctaj egal) University of California, Berkeley (UCB) – SUA. Cheltuielile pentru examinare si obtinerea documentului sunt suportate de statul roman.
(6) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 114, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.
(7) Prevederile alineatului (4) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.

ART.127 (fost 108) ACTELE EMISE DE GUVERN
(1) Guvernul adoptă hotărâri,ordonanţe si rapoarte.Guvernul nu este organ legislativ si nu poate substitui Parlamentului.
(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.Acestea nu pot inlocui legile sau reglementa domenii ce ar trebui reglementate de lege.Hotararile Guvernului trebuiesc transformate in Decrete-Lege,prin adoptarea acestora de catre Parlament,in termen de cel mult 45 zile de la adoptarea acestora de catre Guvern.In caz contrar,acestea isi pierd caracterul de act normative,cu consecintele de rigoare in sarcina Guvernului.
(3) Ordonanţele se emit doar in imposibilitatea Parlamentului de a adopta propunerea legislativa guvernamentala ca lege sau in situatii de urgenta,expres prevazute in legea organica. Acestea nu pot inlocui legile sau reglementa domenii ce ar trebui reglementate de lege. Ordonanţele trebuiesc transformate ulterior in lege de catre Parlament.Netransformarea acestora atrage anularea acestora si repunerea in situatia initiala de dinaintea emiterii ordonantei,cu penalitatile adecvate aplicate de Parlament si prevazute in lege organica.Netrimiterea in Parlament spre legiferare este permisa doar in situatia in care Guvernul o adopta ca lege prin asumarea raspunderii.In aceasta situatie Parlamentul este obligat sa o adopte ca lege cu textul Guvernului.
(4) Rapoartele se emit periodic pentru a informa Parlamentul despre activitatea Guvernului sau ori de cate ori Parlamentul o cere.Acestea sunt semnate si asumate de primul ministru.Daca Parlamentul constata ca activitatea Guvernului nu este in conformitate cu programul de guvernare,se ocupa de altele decat de guvernare sau guvernarea este ineficienta,atunci Parlamentul poate decide in plen sanctiuni,expres prevazute de legea organica,pana la demiterea primului ministru.
(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se trimit Parlamentului spre legiferare si publicare in Monitorul Oficial. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.

ART.128 (fost 109) RASPUNDEREA GUVERNAMENTALA
(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic si personal, dar si in solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.
(2) Neavand niciun fel de imunitate decat pentru declaratiile politice,membrii Guvernului raspund in fata organelor de cercetare sau judiciare pentru faptele lor,ca toti cetatenii Romaniei. Dacă s-a inceput urmărirea penală, Preşedintele României poate solicita Parlamentului suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului sau condamnarea atrag demiterea din functie si raspunderea penala,decisa de organele judiciare.Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate prin lege organica privind raspunderea ministerială.

ART.129 (fost 110) INCETAREA MANDATULUI DE MEMBRU AL GUVERNULUI
(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.
(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 114, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 30 de zile.
(3) În situaţiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 111.?????????????
(4) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de catre membrii noului Guvern.

SECTIUNEA III
RELATIA GUVERNULUI CU PARLAMENTUL

ART. 130 (fost 111) INFORMAREA PARLAMENTULUI DE CATRE GUVERN
(1) Guvernul,in relatia cu Parlamentul,poate fi reprezentat direct de primul ministru sau de catre ministrul pentru relatia cu Parlamentul ca reprezentant al Departamentului pentru relatia cu Parlamentul.
(2) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte rapoarte sau documente Parlamentului,periodic sau la solicitarea acestuia ori la solicitarea comisiilor parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică o documentare prealabila (de exemplu modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat) solicitarea informării si documentarii este obligatorie.
(3) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.

ART.131 (fost 112) INTREBARI, INTERPELARI, MOTIUNI
(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari în condiţiile prevăzute de Statutul Parlamentarului sau regulamentele celor doua camere.
(2) Parlamentul in plen poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.

ART.132 (fost 113) MOTIUNEA DE CENZURA
(1) Parlamentul,in plen, poate retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
(2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.
(3) Moţiunea de cenzură se prezinta in plenul Parlamentului in cel mult 10 zile de la data depunerii si informarii Guvernului despre aceasta si se dezbate in 3 zile de la data când a fost prezentată în plen.
(4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o, o motiune cu aceeasi tema sau o nouă moţiune de cenzură, nu mai pot fi initiate în aceeaşi sesiune, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 133.

ART.133 (fost 114) ANGAJAREA RASPUNDERII GUVERNULUI
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa plenului Parlamentului asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a ordonantei netrimisa in Parlament spre legiferare.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a ordonantei, a fost votată în condiţiile articolului 121.????????????????
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2),documentul prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar ordonanta,aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în plenul Parlamentului.

ART.134 (fost 115) DELEGAREA LEGISLATIVA
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe si ordonante de urgenta în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul ,conditiile şi data până la care se pot emite ordonanţe.
(3) Ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.
(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 95 alineatul (1) .
(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3) .
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.
(9) Parlamentul poate delega atributia de legiferare si Consiliului Regional,pentru sectoare sau domenii de interes regional,in conditiile legii,care ulterior vor trebui confirmate de Parlament.

SECTIUNEA IV
ADMINISTRATIA CENTRALA DE SPECIALITATE

ART.135 (fost 118) FORTELE ARMATE ROMANE CA ADMINISTRATIE DE SPECIALITATE
(1) Fortele armate romane (sau Armata romana) sunt entitati publice militare inarmate ,infiintate prin lege organica speciala care au drept scop apararea teritoriului national si a cetatenilor Romaniei de orice eventuala agresiune armata sau teroristica, apararea unor obiective strategice nationale sau restabilirea ordinei constitutionale daca aceasta a fost incalcata prin agresiune a unor forte inarmate si in colaborare cu alte entitati militare din lume au scopul de a apara alte natiuni,obiective strategice sau de a restabili ordinea constitutionala daca aceasta a fost incalcata.
(2) Armata romana se subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.
(3) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.
(4) Prevederile alineatelor (2) şi (3) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii organice.
(5) Comandantul supreme al fortelor armate este presedintele Romaniei.
(6)Se infiinteaza institutiile Fortele armate spatiale si Fortele inteligente militare,ca parte ale Fortelor armate romane .
(7)Armata romana este compusa din fortele aeriene,fortele terestre,fortele navale,fortele spatiale si fortele inteligente militare.
(8) Organizarea de activităţi militare sau paramilitare în afara unei autorităţi statale este interzisă.
(9) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trecerea de trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte.

ART. 136 (fost 119) CONSILIUL SUPREM DE APARARE AL TARII CA ADMINISTRATIE DE SPECIALITATE
(1) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea administrativă autonomă investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.Presedintele consiliului este presedintele Romaniei.
(2)Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.
(3) Componenta si competentele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt stabilite prin lege organica.

CAPITOLUL IV
ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

ART.137 (fost 121) AUTORITATILE LOCALE.
(1) Conform prezentei constitutii si a legii organice,toate localitatile din Romania se reformeaza,adica se unesc cate cel putin doua,pentru a deveni o localitate noua,mai mare si mai puternica din punct de vedere economic.Unirea a doua sau mai multe localitati de egala importanta, presupune ca se realizeaza ca o alta localitate mai mare si de rang egal sau superior, cu denumirea uneia din cele initiale sau alta denumite si alt sediu politico administrativ,care poate fi in una dintre vechile sedii ale localitatilor componente sau intr-unul nou.
(2) Conform prezentei constitutii si a legii organice se reformeaza toate judetele tarii,unindu-se doua cate doua, primind numele unuia dintre cele componente sau o noua denumire,cu scopul de a deveni mai mari si mai puternice din punct de vedere economic.Deasemeni,judetele se mai numesc si provincii,ca echivalentele lor din Uniunea Europeana.
(3) Conform legii organice se infiinteaza,institutiile:
a) primarul capitalei metropolitane cu asesori si consilieri de capitala metropolitana,
b) primar de metropole cu asesori si consilieri metropolitani,
c) primar de localitati metropolitane cu asesori si consilieri de localitati metropolitane,
d) primar de uniuni de localitati cu o noua denumire,cu asesori si consilieri
e) guvernator de regiune cu asesori si consilieri regionali,
f) asesori judeteni (provinciali) si locali.
Acestea sunt autorităţile administraţiei publice locale ,in comunele,orasele,municipiile,uniunile de localitati cu noua denumire, localitatile metropolitane ,metropolele si capitala metropolitana. Primarii si asesorii sunt puterea colectiva executiva iar consilierii sunt puterea colectiva legislativa
(4) Primarii metropolitani au ca si asesori dintre primarii localitatilor componente.
(5) Asesorii celorlalte tipuri de unitati administrativ-teritoriale se aleg dintre cei mai buni candidati pentru consilieri,care sunt pe lista castigatoare a alegerilor pentru consilieri.Alegerea o va face prin negociere cu partidele sau coalitia castigatoare in alegeri,primarul,presedintele judetului (provinciei) si guvernatorul regional.
(6) In virtutea principiului separatiei politicului de administrativ,functiile politice se exercita de catre persoane politice si gestionarea administrativa se face de catre functionari publici,in conditiile prevazute de lege.
(7) Toate unitatile administrativ teritoriale functioneaza in baza legii si a unui statut propriu.
(8) Se recomanda implementarea in administratia publica locala a experientei si recomandarilor Uniunii Europene.Alte prevederi vor fi exprimate prin lege organica.

ART.138 ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALA IN ROMANIA
(1) Romania are urmatoarele unitati administrativ-teritoriale:
-regiunile,formate din mai multe judete,stabilite prin prezenta constitutie si legea organica;
-capitala metropolitana Bucuresti formata din Bucurestiul actual si localitatile judetului Ilfov (care va inceta sa mai exixte) minus Snagovul ,Peris,Ciolpani, Gruiu si Nuci care vor forma municipiul Snagov si vor apartine de judetul Prahova;
- metropolele,formate prin marirea principalelor orase ale tarii,adaugandu-se acestora,noi localitati,conform legii;In unele cazuri se pot uni doua mari municipii (de exemplu Braila si Galati,Suceava si Botosani) si cu localitatile din jurul acestora,formand o metropola cu denumirea celor doua unite (de exemplu Braila-Galati) sau cu o denumire noua (de exemplu Metropola Bucovina rezultata din unirea Sucevei cu Botosaniul).
-localitatile metropolitane,care sunt localitatile reformate ce compun o metropola,
-judetele (provinciile) reformate,rezultate din unirea a cate doua din judetele actuale
-mari municipii,localitatile reformate care isi pierd rangul de resedinta de judet.
-municipiile,ca orase mai mari;
-orasele,mai mici ca municipiile;
-uniunile de localitati reformate in scopul maririi acestora,putand deveni orase, municipii sau chiar metropole;
-comunele,ca localitati mai mici, formate din mai multe sate;
-cartiere.Fostele sate isi pierd titulatura de sat si devin cartiere ale localitatii de care apartin.
(2) Regiunile si provinciile nu au dreptul sa ceara autonomie pe criterii entice,nici desprinderea din teritoriul Romaniei ca entitati autonome de sine statatoare.Autonomia poate fi doar financiara si de administrare a problemelor cotidiene.
(3) Reformarea reprezinta transformarea unei unitati administrativ-teritoriale actuale in alta noua prin unire cu alta sau alte unitati administrativ-teritoriale in vederea rezultarii uneia mai mari,in scopul de a fi mai stabila si mai importanta din punct de vedere economic.Unirea a doua sau mai multe localitati in vederea formarii unei noi localitati reformate comporta pierderea titulaturii vechilor localitati ca commune,orase sau municipii si devin circumscriptii ale noii localitati
(4) Pana intr-un an de la intrarea in vigoare a prezentei constitutii, are loc reformarea tuturor localitatilor tarii,apoi reformarea judetelor si in ultimul rand infiintarea primelor metropole,cele din faza I.In faza a II a se vor infiinta metropole dupa minim 5 ani,iar in faza a IIIa dupa alti 5 ani,cu scopul de a avea timp sa indeplineasca conditiile de a deveni metropole.
(5) Pana la data infiintarii legale a metropolelor,acestea se pot infiinta de facto,sub denumirea de mari municipii.Aceiasi titulatura vor avea si municipiile resedinte de judet, care in noua organizare administrativ teritoriala isi vor pierde titulatura de resedinta de provincie (judet).
(6) Inainte de reformare,se verifica toate fostele localitati ce compun noua localitate reformata,pentru a sti daca mai au sau nu,nevoie de servicii administrative,datorita miscarii populatiei.
(7) In toate fostele localitati care au avut primarie si prin reformare isi pierd dreptul de a avea o primarie,daca dupa verificare se constata ca au nevoie de serviciile administrative ale fostelor primarii,aceste servicii raman in locatiile fostelor primarii. Conducerea politica si administrativa a noii localitati reformate,va avea sediul,de regula in centrul localitatii noi formate,adica in una din localitatile componente,chiar daca noua localitate reformata nu avea locatia acolo inainte.Daca sunt neintelegeri sau sediul nu corespunde, se construieste un nou sediu,tot in centrul localitatii reformate.
(8) Pentru provinciile rezultate din unirea a doua judete, se construieste din fonduri proprii si fonduri europene,un nou sediu,in localitatile resedinta de provincie.Vechile sedii raman pentru celelalte servicii administrative.
(9) Pentru regiuni,se construiesc din fonduri proprii si fonduri europene,noi locatii,in localitatile resedinta de regiune,comun sau separate pentru Consiliul Regional si Regiune (presedintia regionala-guvernatorul regional)
(10) Noile sedii ale localitatii reformate,provinciei sau regiunii se vor construi si vor fi functionale in maxim 1 an de la intrarea in vigoare a prezentei constitutii.
(11) La intrarile si iesirile din localitati se va scrie pe pancarde mari,foarte vizibile,sus,numele localitatii din care face parte respectiva localitate si dedesupt numele localitatii respective,in limba romana ca limba oficiala si limba engleza,ca limba europeana si mondiala.

ART.139 REGIUNILE CA UNITATI ADMINISTRATIV TERITORIALE
(1)Se infiinteaza ca noi unitati administrativ teritoriale,regiunile,care cuprind mai multe din judetele (provinciile) reformate, care pot fi subiecte de drept independente in cadrul UE si care pot actiona ca atare.
(2) Regiunile sunt enitati administrativ-teritoriale ce reprezinta prima subdiviziune a teritoriului Romaniei.
(3) Regiunile din Romania sunt:
1. BUCURESTI,capitala metropolitana cu statut de regiune,care cuprinde actualul judet Ilfov,fara municipiul Snagov, compus din localitatile Peris,Ciolpani,Snagov,Gruiu si Nuci.Snagovul reformat se va adauga judetului Prahova.
2. MUNTENIA,cu resedinta regionala in metropola Ploiesti si care cuprinde judetele reformate Prahova (Prahova + Dambovita),Arges (Arges + Valcea),Buzau (Buzau + Vrancea) si Teleorman (Teleorman + Giurgiu).
3. DOBROGEA,cu resedinta regionala in metropola Constanta si care cuprinde judetele reformate Constanta (Constanta + Tulcea),Braila-Galati (Braila + Galati) si Ialomita (Ialomita + Calarasi).
4. MOLDOVA,cu resedinta regionala in metropola Iasi si care cuprinde judetele Suceava (Suceava + Borosani),Iasi (Iasi +
Neamt) si Bacau (Bacau + Vaslui).
5. TRANSILVANIA,cu resedinta regionala in metropola Brasov si care cuprinde judetele Brasov-Sibiu (Brasov + Sibiu),Tinutul Secuiesc (Harghita + Covasna) , Mures (Mures+ Bistrita Nasaud),Maramures (Maramures + Satu Mare) si Cluj
(Cluj + Salaj).
6. BANAT,cu resedinta regionala in metropola Timisoara si care cuprinde judetele Timis (Timis + Caras Severin) ,Arad-Oradea (Arad + Bihor) si Alba (Hunedoara + Alba).
7. OLTENIA,cu resedinta in municipiul Craiova si care cuprinde judetele Gorj (Gorj + Mehedinti),Olt (Olt + Dolj) si Teleorman Teleorman + Giurgiu).
8. Daca se va realiza unirea cu republica Moldova, prin referendum in ambele tari,aceasta va deveni regiunea Romaniei sub titulatura BASARABIA si care va cuprinde actuala Republica Moldova ,va avea resedinta regionala in metropola Chisinau.
Acestea vor fi conduse de un guvernator cu asesori si consilieri.
(4) Regiunile vor prelua mare parte din competentele Guvernului,conform legii organice.
(5) Regiunile vor prelua ,prin delegare de la Parlament si atributia de a emite legi regionale prin Consiliul Regional,pentru probleme de interes regional,care vor trebui apoi confirmate cu sau fara modificari si de catre Parlament,cu titulatura le lege nationala de interes regional (L.N.R.).
(6) Regiunile se infiinteaza pana intr-un an de la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii.
(7) Regiunile se pot uni,diviza sau crea altele,numai prin modificarea constitutiei.

ART.140 AUTORITATILE REGIONALE
(1) Sunt organe ale regiunii:Consiliul regional,Comitetul Executiv Regional(sau Asesoriat) si presedintele Comitetului Executiv Regional.Impreuna,acestea formeaza “asa-zisul” guvern regional .Acestea sunt alese de catre cetateni prin vot direct,secret, correct si liber exprimat,cu ocazia alegerilor electorale.

a) CONSILIUL REGIONAL
Consiliul regional reprezinta puterea legislativa regionala avand si alte functiuni conferite de Constitutie si legi ordinare.
Consiliul regional are un presedinte de consiliu regional ales din randul consilierilor regionali,de catre acestia.Fiecare regiune are un statut,conform constitutiei,care cuprinde principiile fundamentale,organizarea si functionarea regiunii. Statutul prevede si dreptul de a da legi de interes regional, atributie data prin delegare de catre Parlament,in conditiile legii.Statutul este aprobat si modificat de catre Consiliul regional,cu majoritate absoluta.
Consiliul regional isi poate exprima neincrederea in confruntarea cu presedintele Comitetului Executiv Regional sau guvernatorul regiunii,printr-o motiune de cenzura,emisa de cel putin o cincime din totalul consilierilor si aprobata prin majoritatea absoluta a membrilor Consiliului regional.Regulile motiuni de cenzura regionale sunt aceleasi ca si pentru Guvern.

b) PRESEDINTELE CONSILIULUI REGIONAL
Presedintele Consiliului Regional este ales de catre consilieri din randul consilierilor regionali prin majoritate simpla,conform Statutului si/sau regulamentul Consiliului Regional.Este un organ non partizan al Consiliului Regional ,echivalent la nivel regional al presedintilor Senatului si Camerei Deputatilor.
Presedintele Consiliului Regional reprezinta Consiliului Regional in fata oricui,il prezideaza,ii coordoneaza lucrarile,tuteleaza prerogativele și asigură exercitarea deplină și liberă a mandatului tuturor consilierilor.
In exercitarea atributiilor sale,presedintele Consiliului Consiliului Regional este sprijinit de către biroul presedintelui format din doi vicepreședinți și doi secretari,alesi dintre consilierii regionali de la putere sau opozitie.

c) COMITETUL EXECUTIV REGIONAL SAU ASESORIATUL REGIONAL
(1) Comitetul Executiv Regional sau Asesoriatul reprezinta puterea executiva a regiunii,impreuna cu presedintele
Comitetului Executiv Regional.Este un organ colegial compus din presedintele Comitetului Executiv Regional si asesori, functionand dupa principiul solidaritatii responsabilitatilor politice.Membrii Asesoratului sunt numiti de catre presedintele regiunii,care poate alege dintre consilierii regionali,fie alte persoane (specialisti) la libera alegere.Consilierii regionali alesi asesori sunt inlocuiti de urmatorii candidati la consilieri, conform listei si nr. de voturi obtinute.Numarul maxim al asesorilor nu poate depasi o cincime din numarul total al consilierilor regionali.ceasta proportie se aplica la toateunitatile administrative-teritoriale de la toate nivelele pentru asesori.
(2) Personalul din cadrul Asesoratului regiunii îsi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului preşedintelui(guvernatorului) regiunii.

d) PRESEDINTELE COMITETULUI EXECUTIV REGIONAL
Presedintele Comitetului Executiv Regional (Asesorat) reprezinta regiunea si se mai numeste presedintele regiunii sau guvernatorul regiunii.Este ales prin vot universal,egal,direct,secret ,correct si liber exprimat ,de catre cetatenii din regiunea respective.El coordoneaza,conduce si e responsabil de politica regionala.Deasemeni coordoneaza functiile administrative delegate de Guvern regiunilor,conform constitutiei si legii.Peincipalele sale atributii sunt:
-reprezintă regiunea;
-conduce politica a Executivului regional și este responsabil de aceasta;
-numește și demite vice-presedinte si asesori;
-atribuie sarcini Consiliului regional și le poate respinge;
-face numirile de competența Asesoratului, sub rezerva unei rezoluții de același, și face nominalizările pe care i le permite legea.
-pune problema încrederii în fața Consiliului Regional, cu avizul Asesoratului;
-prezinta Consiliului spre aprobare si/sau legiferare, rezoluțiile Asesoratului ,proiectele de lege și orice altă inițiativă a Asesoratului.;
-promulgă legile regionale dupa ce acestea au fost dezbatute si aprobate in plenul Parlamentului si propune referendum regional;
-emite regulamente regionale dupa ce acestea au fost aprobate de Asesorat si Consiliul regional ;
-supraveghează sectoare și departamente administrative,direct sau prin asesori ;
-ia masuri corespunzătoare și de urgență prevăzute de lege și orice substitut de competența regiunii, cu excepția cazului în care se prevede legea altfel;
-îndeplinește alte atribuții prevazute de lege.

ART.141 PROVINCIILE (JUDETELE) CA NOI UNITATI ADMINISTRATIV TERITORIALE
(1) Provinciile (noile judete) sunt unitatile administrativ teritoriale care reprezinta a doua subdiviziune a teritoriului Romaniei,dupa regiuni.Pe data intrarii in vigoare a prezentei constitutii,noile judete se vor numi provincii,pastrandu-se totusi si vechea denumire de judete,pentru o mai buna tranzitie a numelui.
(2) Provinciile(judetele) sunt organizate si functioneaza deja conform reglementarilor legale actuale.Ca o noutate,actualele judete se pot reorganiza prin unire, prin referendum judetean propus guvernatorului regiunii care il va aproba.Rezultatul referendumului va fi prevazut in lege regionala,ca noi entitati provincii (judete).
(3) Actualele judete se reorganizeaza prin unirea a doua cate doua,creind provincii (noi judete) cu denumirea a unuia dintre judete sau noi denumiri.Principiul reorganizarii judetelor este acela de marire a teritoriului si a nr. populatiei pentru o mai puternica forta economica.
(4) Provinciile (judetele) din Romania sunt urmatoarele:
1. MARAMURES (compus din judetele Maramures si Satu Mare) cu resedinta judeteana la Baia Mare;
2. BUCOVINA (compus din judetele Suceava si Botosani) cu resedinta judeteana in metropola Bucovina (Suceava + Botosani reformate);
3. IASI (compus din judetele Iasi si Vaslui) cu resedinta judeteana in metropola Iasi;
4. BACAU (compus din judetele Bacau si Neamt) cu resedinta judeteana la Bacau;
5. TINUTUL SECUIESC (compus din judetele Harghita si Covasna) cu resedinta judeteana la Miercurea Ciuc;
6. MURES (compus din judetele Mures si Bistrita Nasaud) cu resedinta judeteana la Targu Mures;
7. CLUJ (compus din judetele Cluj si Salaj) cu resedinta judeteana in metropola Cluj;
8. ARAD-ORADEA (compus din judetul Arad si judetul Bihor) cu resedinta judeteana la Arad;
9.TIMIS (compus din judetul Timis si judetul Caras Severin) cu resedinta judeteana in metropola Timisoara;
10. ALBA (compus din judetele Hunedoara si Alba) cu resedinta judeteana la Alba Iulia;
11. BRASOV-SIBIU (compus din judetele Brasov si Sibiu), cu resedinta judeteana in metropola Brasov;
12. BUZAU (compus din judetele Buzau si Vrancea) cu resedinta judeteana la Buzau;
13. BRAILA-GALATI (compus din judetele Braila si Galati) cu resedinta judeteana in metropola Braila-Galati;
14. CONSTANTA (compus din judetele Tulcea si Constanta) cu resedinta judeteana in metropola Constanta;
15. IALOMITA (compus din judetele Ialomita si Calarasi) cu resedinta judeteana la Slobozia;
16. PRAHOVA (compus din judetele Prahova; Dambovita ; din judetul Ilfov-municipiul Snagov compus din localitatile Snagov,Peris,Ciolpani,Gruiu si Nuci;Predeal din judetul Brasov) cu resedinta judeteana in metropola Ploiesti;
17. ARGES (compus din judetul Arges si judetul Valcea) cu resedinta judeteana la Pitesti;
18. TELEORMAN (compus din judetul Giurgiu si judetul Teleorman) cu resedinta judeteana la Alexandria;
19. OLT (compus din judetul Olt si judetul Dolj) cu resedinta judeteana la Craiova;
20. GORJ (compus din judetul Gorj si judetul Mehedinti) cu resedinta la Targu Jiu;
(5) BUCURESTIUL,devenind capitala metropolitana,nu mai are rang de judet,ci de regiune.
(6) Delimitarile teritoriale ele provinciilor ( judetelor reformate),localitatile reformate,atributiile si celelalte prevederi vor fi prevazute in lege organica si anexele prezentei constitutii.
ART. 142 AUTORITATILE LOCALE JUDETENE
(1) Sunt organe ale judetului (provionciei): Consiliul judetean (provincial), Preşedintele consiliului judeţean (provincial), Comitetul Executiv judetean (provincial) sau Asesoratul si Presedintele Comitetului Executiv judetean (provincial).

a) CONSILIUL JUDETEAN (PROVINCIAL)
Consiliul judeţean (provincial) reprezinta puterea legislative la nivel judetean (provincial) a administraţiei publice locale, constituită pentru cooperarea si colaborarea cu consiliile comunale,orăşeneşti,municipale si ale uniunilor de localitati, si coordonarea serviciilor publice de interes judeţean,fiind compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret,corect şi liber exprimat, în condiţiile legii. Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte de guvernatorul regiunii, în funcţie de populaţia judeţului.Dintre consilieri se alege un presedinte al Consiliului judetean si doi vicepresedinti ,cate unul pentru fiecare fost judet. Modul de organizare,funcţionare şi atribuţiile consiliului judeţean se prevad în Legea administraţiei publice locale. Consiliul judetean (provincial) este organul de direcție și control, propune la Adunarea primarilor ,statutul, aprobă regulamente, planuri, programe și toate celelalte acte care îi sunt prezentate de către președintele. La propunerea presedintelui, Consiliul adoptă situațiile financiare care trebuie prezentate spre avizare Consiliului. Unii consilieri judeteni (provinciali) pot fi alesi ca si asesori si primi puteri speciale din partea președintelui pentru a ajuta la administrarea instituției.Consiliul încă deține pe deplin funcția de aprobare a bugetului.Reuniunile Consiliului provincial sunt publice.
Conform legii,Consiliul Judetean (provincial) mai indeplineste si urmatoarele functii.
1. Organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean (provincial), ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
-alege, din rândul consilierilor judeţeni, doi vicepreşedinţi,cate unul pentru fiecare din fostele judete componente;
-hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi societăţi comerciale de interes judeţean, precum şi reorganizarea regiilor autonome de interes judeţean, în condiţiile legii;
-aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean (provincial), organigrama, statul de funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
-exercită, în numele judeţului (provinciei), toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome de interes judetean (provincial), în condiţiile legii;
-numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a
raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean (provincial).
2. A) Atribuţii privind dezvoltarea economico socială a judeţului (provinciei);
-aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
-aprobă, la propunerea preşedintelui Comitetului Executiv Judetean (provincial), contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului, în condiţiile legii;
-aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean (provincial), în limitele şi în condiţiile legii.
B) Atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului (provinciei);
-hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică sau private a judeţului (provinciei), după caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii;
-atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean.
3. Atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
-sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
-acordă consultanţă în domenii specifice, în condiţiile legii, unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, la cererea acestora.
4. Atribuţii privind cooperarea interinstituţională;
-hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean (provincial;
-hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;
-hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
5. Alte atribuţii date de Consiliul regional sau prevăzute de lege.

(b) PRESEDINTELE CONSILIULUI JUDETEAN (PROVINCIAL)
Preşedintele consiliului judeţean (provincial) răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului
judeţean, pe care îl conduce. Acesta alege doi vicepresedinti,dintre consilieri,cate unul pentru fiecare fost judet component.
Coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate poate fi delegată, prin dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean (provincial), vicepreşedinţilor sau altor persoane, în condiţiile legii.
Presedintele consiliului judetean (provincial) indeplineste in principal,urmatoarele functii:
-întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului judeţean regulamentul de organizare şi funcţionare aConsiliului Judetean (provincial),organigrama, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
-numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean.
-conduce şedinţele consiliului judeţean şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune
condiţii a acestora;
-propune consiliului judeţean numirea, sancţionarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.

c) COMITETUL EXECUTIV JUDETEAN (PROVINCIAL) SAU ASESORATUL JUDETEAN (PROVINCIAL)
(1)Comitetul Executiv judetean (provincial) sau Asesoratul judetean (provincial) reprezinta puterea executiva a judetului (provinciei),impreuna cu presedintele Comitetului Executiv judetean (provincial) sau Presedintele judetului (provinciei)
Este un organ colegial compus din presedintele Comitetului Executiv judetean (provincial) si asesori, functionand dupa principiul solidaritatii responsabilitatilor politice.Membrii Asesoratului sunt numiti de catre presedintele judetului (provinciei) ,care poate alege dintre consilierii judeteni (provinciali) ,fie alte persoane (specialisti) la libera alegere,in numar de o cincime din donsilierii judeteni (provinciali).Consilierii judeteni (provinciali) alesi asesori sunt inlocuiti de urmatorii candidati la consilieri conform listei si nr. de voturi obtinute.Numarul maxim al asesorilor nu poate depasi o cincime din numarul total al consilierilor judeteni (provinciali).
(2) Personalul din cadrul Asesoratului judetului (provinciei) îsi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului preşedintelui judetului (provinciei).

d) PRESEDINTELE COMITETULUI EXECUTIV JUDETEAN (PROVINCIAL) SAU PRESEDINTELE JUDETULUI (PROVINCIEI)
1. Preşedintele Comitetului Executiv judetean (provincial) sau Presedintele judetului (provinciei) reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie.
2. Preşedintele judetului (provinciei) răspunde în faţa consiliului judeţean si în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene (provinciale).
3. Preşedintele judetului (provinciei) asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului judeţean (provincial), precum şi a altor acte normative.
4. Preşedintele judetului (provinciei) reprezinta judetul (provincial) in relatiile cu tertii si îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii:
a) exercită funcţia de ordonator principal de credite;
b) întocmeste proiectul bugetului judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului judeţean, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;
c) urmăreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului judeţean adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;
d) initiază, cu aprobarea consiliului judeţean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului.
e) prezintă consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi
a hotarârilor consiliului judeţean;
f) poate acorda, fără plată, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, sprijin,asistenţă tehnică, juridică şi de orice altă natură consiliilor locale sau primarilor, la cererea acestora.
g) coordonează şi controlează realizarea serviciilor publice şi de utilitate public,precum si a societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean prestate prin intermediul aparatului de specialitate al consiliului judeţean sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean;
h) ia măsuri pentru evidenţa, statistica, inspecţia şi controlul efectuării serviciilor publice şi de utilitate publică de interes judeţean precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al judeţului;
i) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege sau prin hotarârea consiliului judeţean;
j) coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii şi reabilitare a infrastructurii judeţene.
(5) Preşedintele judeţului poate delega vicepreşedinţlor, prin dispozitie,din atribuţiile sale,precum coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate , în condiţiile legii.
(6) Preşedintele judetului (provinciei) numeste si/sau revoca Asesoratul judetean (provincial) format din consilieri si specialisti.

ART.143 (fost 123) INSTITUTIA PREFECTULUI
(1) Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ si oras metropolitan.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.
(4) Între prefecţi, pe de o parte si consiliile locale şi primari, consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, consiliile regionale si guvernatorii regiunii pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare,ci doar de colaborare.
(5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.

ART.144 BUCURESTIUL , CAPITALA METROPOLITANA
(1) Bucurestiul este capitala metropolitana a Romaniei si are statut regiune.Fostul municipiu Bucuresti,capitala Romaniei, devine metropola,prin alipirea de noi localitati din fostul judet Ilfov,conform legii organice,luand noua denumire de capitala metropolitana Bucuresti.
(2) Localitatile componente ale capitalei metropolitane Bucuresti sunt:
1.Fost Sectorul 1,actual …:Dorobanti, Pipera, Floreasca
2.Fost Sectorul 2,actual …: Pantelimon, Colentina, Iancului, Tei
3.Fost Sectorul 3,actual …: Vitan, Dudești, Titan, Balta Albă, Centru Civic
4.Fost Sectorul 4,actual …: Berceni, Giurgiului, Olteniței, Tineretului, Văcărești
5.Fost Sectorul 5,actual …: Giurgiului, Ferentari, Rahova, Ghencea, Cotroceni
6.Fost Sectorul 6,actual …: Giulești, Drumul Taberei, Militari, Crângași
7.Baneasa,actual cartier al sect.1.
8.Jilava=jilava + Vidra
9.Berceni=Berceni
10.Popesti Leordeni=Popesti Leordeni + Vidra + parte din fostul sector… actual …
11.Pantelimon=Pantelimon + Cernica
12.Branesti=Branesti + Ganeasa
13.Voluntari=Voluntari + Dobroiesti + Afumati + Stefanestii de jos
14.Gradistea=Gradistea + Dascalu + Petrachioaia
15.Balotesti=Balotesti + Moara Vlasiei
16.Otopeni=Otopeni + Tunari + Corbeanca
17.Buftea=Buftea + Mogosoaia
18.Chitila=Chitila + Deagimiresti + Chiajna + parte din fostul sector… actual…
19.Domnesti=Domnesti + Ciorogarla
20.Bragadiru=Bragadiru + Clinceni + Cornetu
21.Magurele=Magurele
22.1 Decembrie=(1 Decembrie + Copaceni )+ Darasti
(3)Capitala Metropolitana Bucuresti este compusa din 22 localitati metropolitane reformate ,conform legii de organizare si functionare ,a statutului si a anexei nr. ... la constitutie.Mai intai se vor reforma (uni) localitatile respective pentru a deveni localitati metropolitane si dupa aceea se vor uni cu Bucurestiul actual pentru a forma capitala metropolitana.?????????????
(4) Se desfiinteaza ca denumire si numar, sectoarele si li se va da o denumire de localitate si impreuna cu alte localitati care se vor alipi,vor forma capitala metropolitana Bucuresti.Localitatile componente ale capitalei metropolitane Bucuresti vor avea denumirea de localitati metropolitane si vor fi prevazute in legea organica.
(5) Politicienii localitatilor metropolitane sunt in subordinea celor din fosta primarie generala a municipiului Bucuresti, actualemte primaria capitalei metropolitane Bucuresti, din care fac parte, conform legii organice.
(6) In antetul unui document emis de o unitate sau institutie a Capitalei Metropolitane Bucuresti se va scrie denumirea “Capitala Metropolitana Bucuresti”;dedesupt se va scrie denumirea localitatii metropolitane apartinand metropolei (de exemplu”Localitatea Metropolitana Voluntari”) si apoi toate celelalte date care se scriu intr-un antet.

ART.145 AUTORITATILE CAPITALEI METROPOLITANE BUCURESTI
Autoritatile Capitalei Metropolitane Bucuresti sunt Primarul capitalei metropolitane,Consiliul Metropolitan si Conferinta Capitalei Metropolitane.

a) PRIMARUL CAPITALEI METROPOLITANE
Primarul capitalei metropolitane este ales prin vot universal,egal,direct,aecret,correct si liber exprimat, de catre cetatenii intregii capital metropolitan,conform legii electorale. El este fostul primar general al municipiului Bucuresti.
Primarul capitalei metropolitane reprezinta capitala metropolitana si este reprezentantul legal al acesteia,este responsabil de administrarea Capitalei metropolitane, convoaca si prezideaza Consiliul Capitalei Metropolitane si Conferinta Capitalei Metropolitane si exercita si alte atributii conferite de statut si legea organica.
Primarul capitalei metropolitane poate numi un viceprimar din randul consilierilor capitalei metropolitan,stabilind functiile date acestuia prin delegare,comunicand aceasta Consiliului Capitalei Metropolitane.

b) CONSILIUL CAPITALEI METROPOLITANE
Consiliul Capitalei metropolitane este ales dintre primarii si consilierii localitatilor metropolitane,in functie,conform legii electorale.Pierderea functiei din localitatea metropolitana comporta pierderea functiei de consilier al capitalei metropolitane.
Consiliul Capitalei metropolitane este organul de indrumare si control;propune Conferintei Capitalei Metropolitane statutul si modificarile acestuia;aproba regulamente,planuri si programe;aproba si adopta oricare alt act propus de primarul capitalei metropolitane;exercita si alte atributii prevazute de constitutie si lege.
La propunerea primarului capitalei metropolitane,Consiliul Metropolitan adopta situațiile financiare ale tuturor localitatilor metropolitane,depuse cu avizul Conferinței Metropolitane, exprimat prin voturi reprezentând cel puțin o treime din localitatile metropolitane și majoritatea din totalul populației rezidente, Consiliul Metropolitan aproba definitiv situațiile financiare.
Consiliul Capitalei metropolitane este ales pentru 4 ani,cat dureaza mandatul primarului capitalei metropolitane,se innoieste si primeste si alte atributii conform legii.

c) CONFERINTA METROPOLITANA
Conferinta Metropolitana este compusa din primarul capitalei metropolitane care o convoaca si o conduce si din toti primarii localitatilor metropolitane componente.Aceasta adopta sau respinge statutul si modificarile propuse de Consiliul Metropolitan cu voturi reprezentand cel putin o treime din localitatile metropolitane componente si majoritatea populatiei din localitatile metropolitane.

ART.146 METROPOLELE CA UNITATI ADMINISTRATIV TERITORIALE
(1) Se infiinteaza ca noi unitati administrative teritoriale care se organizeaza pe langa actualele mari municipii ale tarii,la care se adauga noi localitati reformate (orase si/sau comune).Mai intai se vor reforma (uni) localitatile respective pentru a deveni localitati metropolitane si dupa aceea se vor uni cu municipiul actual pentru a forma metropola.
(2) Metropolele sunt conduse de primari metropolitani,iar localitatile metropolitane componente sunt conduse de primari de localitati metropolitane, toate avand asesori si consilieri.
(3) Metropolele sunt egale administrativ cu judetele si se subordoneaza direct regiunilor.O metropola poate avea in componenta doua sau mai multe localitati reformate.
(4) Experimental,prin prezenta constitutie se infiinteaza urmatoarele metropole:Cluj,Iasi, Timisoara,Brasov,Ploiesti,Constanta, Braila-Galati si Valea Prahovei.Daca se va realiza unirea cu Republica Moldova se va adauga ca metropola si Chisinaul.
(5) Metropolele Romaniei sunt:
FAZA 1-LA DATA ADOPTARII PREZENTEI CONSTITUTII: ??????????????????????????
a) Metropola CLUJ,cu resedinta metropolitana in Cluj,formata din localitatile reformate:Cluj,Jucu-Borsa,Vultureni,Gilau, Savadisla,Muhai Viteazul, Turda si Cojocna, conform legii si anexei nr. … a prezentei constitutii.
b) Metropola IASI ,cu resedinta metropolitana in Iasi,formata din localitatile reformate:Iasi,Movileni,Voinesti,Holboca si Ungheni, conform legii si anexei nr. … a prezentei constitutii.
c) Metropola TIMISOARA,cu resedinta metropolitana in Timisoara,formata din localitatile reformate:Timisoara,Remetea, Recas ,Buzuas,Ciacova,Unar,Jimbolia si Ortisoara, conform legii si anexei nr. … a prezentei constitutii.
d) Metropola BRASOV,cu resedinta metropolitana in Brasov,formata din localitatile reformate:Brasov,Sacele,Feldioara, Sinca,Poiana Marului,Rasnov si Zarnesti-Bran, conform legii si anexei nr. … a prezentei constitutii.
e) Metropola PLOIESTI,cu resedinta metropolitana in Ploiesti,formata din localitatile reformate:Ploiesti,Paulesti,Bucov,Baicoi, Aricesti,Targsor,Dumbrava,Albesti si Valea Calugareasca,conform legii si anexei nr. … a prezentei constitutii.
f) Metropola VALEA PRAHOVEI,cu resedinta metropolitana in Campina,formata din localitatile reformate:Campina, Comarnic, Breaza,Sinaia,Busteni,Azuga si Predeal, conform legii si anexei nr. … a prezentei constitutii.
g) Metropola CONSTANTA,cu resedinta metropolitana in Constanta, formata din localitatile reformate:Constanta,Medgidia,
Mangalia si Topraisar, conform legii si anexei nr. … a prezentei constitutii.
h) Metropola BRAILA-GALATI,cu resedinta metropolitana in Braila-Galati,formata din localitatile reformate:Frumusica, Smardan,Galati,Braila,Silistea si Unirea,conform legii si anexei nr. … a prezentei constitutii.
I) Metropola BUCOVINA,cu resedinta metropolitana in Bucovina,oras rezultat din unirea Sucevei cu Botosaniul si localitatile reformate Falticeni si Vladeni, conform legii si anexei nr. … a prezentei constitutii.
(6) Metropolele se formeaza din unirea municipiilor de baza cu alte localitati si dupa ce se realizeaza unirea cu fiecare localitate componenta,va deveni metropola.Actul prin care se face aceasta unire precum si conditiile sunt prevazute in legea organica.
(7) Daca vor indeplini conditiile legale,dupa minim 4 ani de la infiintarea primelor metropole se pot propune,prin lege,infiintarea urmatoarei serii de metropole precum:Sibiu,Craiova,Pitesti,Oradea,Bacau si Arad.
FAZA 2 –LA MINIMUM 4 ANI DUPA INFIINTAREA METROPOLELOR DIN FAZA 1. ???????????????????
a) Metropola Pitesti
b) Metropola Craiova
c) Metropola Oradea
d) Metropola Sibiu
e) Metropola Bacau-Piatra Neamt-Roman
f) Metropola Arad

ART.147 AUTORITATILE METROPOLITANE
(1) Autoritatile Metropolitane sunt Primarul metropolitan,Consiliul Metropolitan si Conferinta Metropolitana.
(2) Resedintele metropolelor din prima serie sunt in orasele care se maresc pentru a deveni metropole prin alipirea si a altor localitati metropolitane,astfel:Cluj,Iasi, Timisoara,Brasov,Ploiesti,Constanta,Braila-Galati, Campina pentru Valea Prahovei si Bucovina (Suceava+Botosani) pentru metropola Bucovina . Daca se va realiza unirea cu Republica Moldova se va adauga si Chisinaul.
(3) Pentru seria a doua de metropole,resedintele acestora vor fi: ????????????????????

a) PRIMARUL METROPOLEI
Primarul metropolitan este ales prin vot universal, egal, direct, secret,corect şi liber exprimat, conform legii electorale. El este fostul primar al municipiului localitatilor de la alin (2) si (3) .
Primarul metropolitan reprezinta metropola si este reprezentantul legal al acesteia,este responsabil de administrarea metropolei, convoaca si prezideaza Consiliul Metropolitan si Conferinta Metropolitana si exercita si alte atributii conferite de statut si legea organica.
Primarul metropolei poate numi un viceprimar din randul consilierilor metropolitani,stabilind functiile date acestuia prin delegare,comunicand aceasta Consiliului Metropolitan.

b) CONSILIUL METROPOLEI
Consiliul metropolei este ales dintre primarii si consilierii localitatilor metropolitane,in functie,conform legii electorale. Pierderea functiei din localitatea metropolitana comporta pierderea functiei de consilier al metropolei.
Consiliul metropolitan este organul de indrumare si control;propune Conferintei Metropolitane statutul si modificarile acestuia;aproba regulamente,planuri si programe;aproba si adopta oricare alt act propus de primarul metropolitan;exercita si alte atributii prevazute de constitutie si lege.
La propunerea primarului metropolitan,Consiliul Metropolitan adopta situațiile financiare ale tuturor localitatilor metropolitane, depuse cu avizul Conferinței Metropolitane, exprimat prin cu voturi reprezentând cel puțin o treime din localitatile metropolitane și majoritatea din totalul populației rezidente, Consiliul Metropolitan aproba definitiv situațiile financiare.
Consiliul metropolitan este ales pentru 4 ani,cat dureaza mandatul primarului metropolitan,se innoieste si primeste si alte atributii conform legii.

c) CONFERINTA METROPOLITANA
Conferinta Metropolitana este compusa din primarul metropolitan care o convoaca si o conduce si din toti primarii localitatilor metropolitane componente.Aceasta adopta sau respinge statutul si modificarile propuse de Consiliul Metropolitan cu voturi reprezentand cel putin o treime din localitatile metropolitane componente si majoritatea populatiei din localitatile metropolitane.

ART.148 UNIUNILE DE LOCALITATI , MUNICIPIILE , ORASELE SI COMUNELE
(1) Se infiinteaza prin acorduri scrise intre localitati,in urma unor consultari populare,uniuni de cel putin doua localitati,cu asesori si consilieri,cu o noua denumire.Aceasta inseamna reformarea localitatilor.Scopul acestor uniuni este acela de a deveni mai mari si mai puternice din punct de vedere economic. Localitatile,indiferent de denumire sau marime, isi vor intari pozitia cu noi atributii.
(2) Criteriul principal dupa care se realizeaza unirea de localitati este acela al vecinatatii teritoriilor si acordul locuitorilor acestora.Alte criterii se vor stabili prin lege organica.
(3) Din unirea a doua sau mai multe comune poate rezulta o noua comuna sau un oras.Din unirea a doua sau mai multe comune cu unul sau mai multe orase poate rezulta un municipiu. Din unirea unui municipiu mare sau doua municipii mari intre ele si/sau cu doua sau mai multe orase si/sau doua sau mai multe comune poate rezulta o metropola.Unirea a doua sau mai multe metropole formeaza megalopole.

ART.149 AUTORITATILE LOCALE DIN UNIUNILE DE LOCALITATI , MUNICIPII , ORASE SI COMUNI
(1) Sunt autoritati locale Consiliul local,Asesoratul local,si Primarul.
a) Consiliul local
Consiliul local este autoritatea administraţiei publice locale cu functie legislativa la nivel de localitati, în vederea realizării serviciilor publice de interes local.Modul de organizare,funcţionare şi atribuţiile consiliului judeţean se regăsesc în Legea administraţiei publice locale
Consiliul local este compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret,corect şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de lege. Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte depresedintele judetului (provinciei), în funcţie de populaţia judeţului.
Consiliul local îndeplineşte următoarele atribuţii:
-stabileşte impozite şi taxe locale, în condiţiile legii;
-emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
-adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a localitatii si dispune, aprobă şi urmăreşte,măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
-stabileşte, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a acestuia şi a localitatilor componente si urmăreşte modul de realizare a acestora;
-asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:educaţia;serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;sănătatea;cultura;tineretul;sportul;ordinea publică;situaţiile de urgenţă;protecţia şi refacerea mediului;conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de
arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;evidenţa persoanelor;podurile şi drumurile publice;
serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz metan;alte servicii publice stabilite prin lege;
-hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea localitatii cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;
-hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
b) Asesoratul local este impreuna cu primarul,organul colectiv de executie si reprezinta puterea executiva locala.Acesta este compus din consilieri si/sau reprezentanti din fiecare localitate componenta,la libera alegere a primarului
c) Primarul este impreuna cuasesoratul local,organul colectiv de executie si reprezinta puterea executiva locala.
a) îndrumă metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, activităţile de
stare civila şi autoritate tutelară desfăşurate în comune şi oraşe.

CAPITOLUL V
AVOCATUL POPORULUI

ART. 150 (fost 58) NUMIREA SI ROLUL AVOCATULUI POPORULUI
(1) Avocatul Poporului este persoana si institutia publica cu competenţă generală, care are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice si dreptul de a contesta legile și ordonanțele de guvern la Curtea Constituțională.
(2) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 4 ani in conditiile legii. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe diverse domenii de activitate.
(3) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(4) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organică.

ART. 151 (fost 59) EXERCITAREA ATRIBUTIILOR AVOCATULUI POPORULUI
(1) Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor, în limitele stabilite de lege.
(2) Autorităţile publice sunt obligate să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor sale. Refuzul constituie infractiune si se pedepseste conform legii penale.

ART. 152 (fost 60) RAPORTUL AVOCATULUI POPORULUI IN FATA PARLAMENTULUI
Avocatul Poporului prezintă plenului Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestuia. Rapoartele pot conţine recomandări privind legislaţia sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor.

CAPITOLUL VI
AUTORITATEA JUDECATOREASCA

SECŢIUNEA I
INSTANTELE DE JUDECATA

ART.153 (fost 124) PUTEREA JUDECATOREASCA. GENERALITATI
(1) Puterea judecatoreasca,este una dintre puterile statului,independenta si pe post de egalitate cu celelalte puteri ale statului.
Aceasta se exercita de catre Magistratura si este reprezentata prin cea mai inalta in grad Instanta,adica Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii si a poporului roman.Nimeni dintre celelalte puteri sau cetateni nu se pot implica ilegal in activitatea de infaptuire a justitiei,decat cei care apartin puterii judecatoresti.
(3) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.In salile tuturor instantelor de judecata de orice nivel,in spatele prezidiului care judeca,pe peretele salii,trebuie sa existe inscriptia:”LEGEA ESTE EGALA PENTRU TOTI”.
(4) Judecătorii sunt independenţi şi inamovibili si se supun numai legii si constiintei lor.Ei sunt magistrati.
(5) Se infiinteaza institutia judecatorului de instructie la toate nivelele instantelor de judecata,cu atributia de verificare independenta si calificata a oricarui dosar,inainte de a fi trimis sau nu in instanta.Judecatorul de instructie poate cere partilor, da depuna noi documente si probe,pentru clarificarea situatiei,inainte de trimiterea sau nu a dosarului in instanta.Functionarea si atributiile institutiei judecatorului de instructie sunt stabilite prin lege organica.
(6) Se infiinteaza ,ca forma de judecata in primul grad,in cadrul Judecatoriilor,a sectiei judecatorului de pace conform legii organice.
(7) Se infiinteaza sectia din Romania a Curtii de Justiție a Uniunii Europene (doar serviciul administrativ,judecata se face la sediul central) pentru sentintele neconvenabile de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.Deasemeni se infiinteaza sectia din Romania a Tribunalului Uniunii Europene (doar serviciul administrativ,judecata se face la sediul central), pentru sentintele neconvenabile de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene,
(8) Se scoate din categoria magistratilor,procurorii,pentru ca nu au calitatea ceruta pentru un magistrat,adica aceea de a fi independent si inamovibil,deoarece se subordoneaza ierarhic.Procurorii vor fi egali in actul de justitie cu avocatii, procurorii reprezentand acuzarea si avocatii reprezentand apararea.

ART. 154 (fost 125) STATUTUL JUDECATORILOR
(1) Judecătorii sunt magistrati,sunt numiţi de Preşedintele României si sunt independenti si inamovibili, în condiţiile legii.
(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii organice.
(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

ART. 155 (fost 126) INSTANTELE DE JUDECATA. GENERALITATI
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite legea organica.
(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege organica.
(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.
(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare,cu ocazia unor stari de fapt in societatea romaneasca.
(6) Prin lege organică se înfiinteaza instanţe specializate pe anumite domenii si cu judecatori specializati in domeniul respectiv.
Astfel se infiinteaza Tribunalul pentru minori si familie sau sectia pentru minori si familie de la Judecatorie,Tribunalul administrativ si de contencios sau sectia administrativa si de contencios de la Judecatorie ,Tribunalul Comercial sau sectia comerciala de la Judecatorie,Tribunalul sportiv sau sectia sportiva de la Judecatorie ,Tribunalul pentru Uniunea Europeana si non comunitari sau sectia problemelor de Uniune Europeana si non comunitari de la Judecatorie.
(7) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat si asigurat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar,conform legii organice.
(8) Persoanele implicate in actul de justitie au dreptul la un aparator (avocat si/sau reprezentant legal).Cine nu isi poate permite financiar un avocat,isi poate alege el avocatul dorit pentru care statul va plati onorariul stabilit prin lege.Nu instanta trebuie sa-i ofere un avocat din oficiu si nimeni altcineva,ci ,cel interest isi alege avocatul pentru care statul plateste.Astfel nu i se incalca dreptul de “a-si alege” un aparator.

ART. 156 (fost 127) CARACTERUL PUBLIC AL SEDINTELOR DE JUDECATA
Şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de legea organica.

ART. 157 (fost 128) FOLOSIREA LIMBII SI A INTERPRETILOR LINGVISTICI IN JUSTITIE
(1) Procedura judiciară se desfăşoară doar in limba oficiala, limba română.
(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor lingvistice naţionale si cetatenii straini au dreptul la interpret , în condiţiile legii organice.
(3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri oficiale, se vor stabili astfel încât să se asigure buna administrare si functionare a actului de justiţie.
(4)Persoanele implicate in actul de justitie au dreptul de a vorbi în instanţă si de a pune concluzii.In procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

ART. 158 (fost 129) CAILE DE ATAC
(1)Căile de atac reprezintă mijloacele procedurale prin intermediul cărora părţile interesate sau procurorul au posibilitatea de a solicita şi obţine desfiinţarea hotărârilor judecătoreşti considerate de ei nelegale sau netemeinice.
(2) Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate,Ministerul Public si Avocatul poporului pot exercita căile de atac,ordinare,extraordinare si de exceptie, în condiţiile legii.
(3)Caile de atac ordinare in justitia romaneasca sunt:
a-apelul la Curtile de apel pentru nemultumirile privind sentintele instantelor de fond,declarate definitive,respectiv judecatoriile.
b-recursul la Tribunale pentru nemultumirile privind sentintele instantelor de apel,respectiv Curtile de Apel.Sentinta stabilita prin recurs pronunta admiterea sau respingerea recursului,este declarata defivitiva si constituie ultima faza a procesului ca si cale de atac ordinara. In unele cazuri pot fi declarate si irevocabile.
(4) Caile extraordinare de atac sunt:
a) contestaţia în anulare se introduce de catre cel interesat la instanta superioara celei care a emis sentinta,respectiv Inalta Curte de Casatie si justitie,pentru sentintele tribunalelor declarate irevocabile,
b) revizuirea unei sentinte judecatoresti definitive in apel sau recurs care evoca fondul,se introduce de catre cel interest la instanta superioara celei care a emis sentinta competenta spre judecare.
c) recursul în interesul legii se introduce de catre avocatul poporului si/sau cel interest la Inalta Curte de Casatie si Justitie competenta spre judecare .
(5)Se introduc si cai de atac de exceptie care sunt:
a) ………. la Inalta Curte de Casatie si Justitie ,sectia problemelor de Uniune Europeana si non comunitari,pentru sentintele neconvenabile de la celelalte instante inferioare.
b)……….. la Curtea de Justiție a Uniunii Europene,sectia din Romania, pentru sentintele neconvenabile de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
c)…………la Tribunalul Uniunii Europene,sectia din Romania pentru sentintele neconvenabile de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene,sectia din Romania, pentru sentintele neconvenabile de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
d )……….. la Curtea Europeana a Drepturilor Omului-C.E.D.O.ca instanta suprema europeana si ca o ultima incercare de a se obtine dreptatea,pentru sentintele neconvenabile emise de Tribunalul Uniunii Europene. Sentinta acestei ultime instante este definitia,irevocabila si obligatorie.
Aici specialistii din magistratura pot denumi cele 4 cai de atac de exceptie.

ART. 159 (fost 130) POLITIA INSTANTELOR
Pentru asigurarea pazei si a bunei desfasurari a activitatii instantelor de judecata de la toate nivelele se infiinteaza institutia “Garda Magistrala” ca serviciu de politie a instantelor,in conditiile legii organice.Acest serviciu special se infiinteaza in cadrul Jandarmeriei romane.

SECTIUNEA II
MINISTERUL PUBLIC

ART. 160 (fost 131) ROLUL MINISTERULUI PUBLIC
(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă statul si interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.

ART. 161 (fost 132) STATUTUL PROCURORILOR
(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
(2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(3) Procurorul nu este considerat magistrat pentru ca nu are calitatea de independenta si inamovibilitate necesara functiei de magistrat.In actul de justitie procurorul este egalul avocatului,acesta reprezentand acuzarea,in timp ce avocatul reprezinta apararea.
(4)Atributiile procurorilor se stabilesc prin lege organica

SECTIUNEA III
APARAREA PRIN AVOCAT
ART. 162 FUNCTIA DE AVOCAT
(1) În activitatea judiciară, avocatul reprezintă apararea si interesele persoanei lezate in drepturile sale.
(2) In activitatea judiciara,avocatul este egalul procurorului iar asistenta prin aparator este obligatorie.
(3) Avocatul poate fi ales de catre cel interesat contra cost sau poate fi numit din oficiu pentru cine nu isi permite sa plateasca un avocat.

ART. 163 STATUTUL AVOCATULUI
(1) Avocatii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii,imparţialităţii şi al independentei,in baza unui contract de aparare,fiind ales sau numit.
(2) Funcţia de avocat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(3) Avocatul este egalul procurorului in activitatea judiciara
(4) Atributiile avocatilor se stabilesc prin lege organica

SECŢIUNEA IV
CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

ART. 164 (fost 133) ROLUL SI STRUCTURA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei si al inamovibilitatii judecatorilor.Este deasemeni si institutia care mentine corectitudinea magistratilor si sanctioneaza abaterile acestora.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 magistrati, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Parlament in plen.
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Parlament; aceştia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de doi ani, care poate fi reinoit pentru inca doi ani,dupa care se alege un nou presedinte.
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 150 alineatul (2) .???????????????????

ART. 165 (fost 134) ATRIBUTIILE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.

CAPITOLUL VII
AUTORITATEA CONSTITUTIONALA

SECTIUNEA I
CURTEA CONSTITUTIONALA

ART. 166 (fost 142) STRUCTURA CURTII CONSTITUTIONALE
(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.Ea se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 4 ani, care nu poate fi prelungit.Un judecator poate candida pentru doar inca un mandat.
(3) Trei judecători sunt propusi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.Numirea o va face Parlamentul in plen,conform legii
(4) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia,pentru un mandat de 4 ani.
(5) Curtea Constituţională se poate reinoi in conditiile legii.

ART. 167 (fost 143) CONDITIILE ACCEDERII LA FUNCTIA DE JUDECATOR AL CURTII CONSTITUTIONALE
(1) Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 15 ani în activitatea de judecator sau în învăţământul juridic superior.
(2) Alte conditii se stabilesc prin lege.

ART. 168 (fost 144) INCOMPATIBILITATI
Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.

ART. 169 (fost 145) INDEPENDENTA SI INAMOVIBILITATEA
Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia.

ART. 170 (fost 146) ATRIBUTIILE CURTII CONSTITUTIONALE
(1) Curtea Constitutionala este institutia care verifica constitutionalitatea actelor cu putere de lege emise de Parlament sau Consiliul Regional,adica daca actele respective sunt emise cu respectarea Constitutiei.Ea nu se substituie Parlamentului si nu poate emite acte normative,erate sau alte documente cu putere de lege.Ea emite doar decizii de constitutionalitate a actelor normative,decizii care trebuiesc insusite de Parlament prin legi de constitutionalalitate,pentru a avea putere de lege si a deveni obligatorii. Deasemeni nu poate sa numeasca sau sa revoce din functie presedintele Romaniei sau orice alt functionar sau demnitar.
(2) Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică .

ART. 171 (fost 147) DECIZIILE CURTII CONSTITUTIONALE
(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la publicarea legii de constitutionalitate de catre Parlament
(2) În cazurile de neconstituţionalitate, inaintea emiterii legii de constitutionalitate , Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
(3) În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau acordului internaţional a fost constatată potrivit articolului 163 litera b) , acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional, nu poate fi ratificat.
(4) Deciziile Curţii Constituţionale se trimit Parlamentului spre conformarea actelor normative si emiterea unei legi de constitutionalitate ce se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, legile de constitutionalitate sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

CAPITOLUL VIII
CURTEA DE CONTURI

ART. 172 (fost 140) CURTEA DE CONTURI
(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.
(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.
(4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.
(5) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege……….

ART. 173 ATRIBUTIILE CURTII DE CONTURI
(1) Curtea de Conturi efectuează auditul performanţei utilizării resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.
(2) Curtea de Conturi efectuează o evaluare independentă asupra economicităţii, eficienţei şi eficacităţii cu care o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.
(3) Auditul performanţei se poate efectua atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau activităţilor.
(4) Activitatea de audit al performanţei se desfăşoară în conformitate cu metodologia proprie, adoptată pe baza standardelor de audit INTOSAI şi a celor mai bune practici în domeniu, şi se finalizează prin elaborarea unui raport de audit.
(5) Prin constatările şi recomandările făcute, auditul performanţei trebuie să conducă la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.
(6) Curtea de Conturi exercită controlul cu privire la respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării a metodelor şi procedurilor de privatizare, prevăzute de lege, precum şi asupra modului în care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare. Curtea de Conturi exercită controlul respectării dispoziţiilor legale privind modul de administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare rezultate din acţiunile de privatizare.Curtea de Conturi poate exercita controlul indiferent de momentul în care s-a desfăşurat procesul de privatizare.

CAPITOLUL IX
CONSILIUL LEGISLATIV

ART.174 (fost 79) CONSILIUL LEGISLATIV
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.
(2) ) Consiliul Legislativ va aviza orice lege iesita de la cel care o propune,inainte de a intra in dezbaterea camerelor sau a Parlamentului in plenul sau.
(3) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.

ART. 175 ATRIBUTIILE CONSILIULUI LEGISLATIV
(1) Activitatea de avizare a proiectelor de acte normative - legi, propuneri legislative, hotărâri şi ordonanţe ale Guvernului - este activitatea curentă de bază a Consiliului Legislativ
(2) Reexaminarea legislaţiei anterioare constituie o alta atributie a Consiliului Legislativ, potrivit căreia va examina conformitatea actelor normative în vigoare cu Constituţia şi va face propuneri corespunzătoare Parlamentului sau, după caz, Guvernului.Obiectul reexaminării legislaţiei anterioare nu s-a limitat numai la stările de conflict şi incompatibilităţi ale actelor legislative vechi în raport cu Constituţia, ci şi cu noile acte normative, emise ulterior Constituţiei.
(3) Elaboreaza normele de elaborare a proiectelor de acte normative.
(4) Organizeaza tinerii evidenţei oficiale a legislaţiei si este mandatat să ofere informaţii oficiale şi autentice în legătură cu situaţia la zi a fiecărui act normativ. Evidenţa oficială a legislaţiei este ţinută în expresie dinamică, înregistrându-se atât intrările de noi acte în ansamblul legislativ, precum şi orice modificare sau completare a acestora, cât şi scoaterea din ansamblul legislaţiei active a actelor normative abrogate.
(5) Elaborarea şi editarea anuala de repertorii legislative,care cuprinde evidenţa cronologică a tuturor actelor normative în vigoare şi un index alfabetic de noţiuni pentru identificarea oricărui act normativ, precum şi un inventar al actelor normative abrogate.
(6) Armonizarea legislaţiei interne cu reglementările comunitare
(7) Informatizarea activităţii şi evidenţei legislative prin Departamentul de informatică legislativă ,care asigură aplicarea unor componente ale tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în activitatea curentă a Consiliului Legislativ.
(8) Activitatea de informare şi documentare legislativă.Elaborează studii documentare de legislaţie comparată pe probleme ce prezintă interes în rândul celor care au drept de iniţiativă legislativă, studii puse şi la dispoziţia Parlamentului.
(9) Activitatea de relaţii externe
(10)Are si alte atribuţii permanente,conform legii

CAPITOLUL X
CONSILIUL ECONOMIC SI SOCIAL

ART. 176 (fost 141) CONSILIUL ECONOMIC SI SOCIAL
Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înfiinţare, organizare şi funcţionare.

ART. 177 ATRIBUTIILE CONSILIULUI ECONOMIC SI SOCIAL
(1) Consiliul Economic si Social este organism consultativ pentru Parlamentul si Guvernul Romaniei si are urmatoarele atributii:
a) avizeaza actele normative din domeniile de competenta prevazute la art. 83 alin. (2), initiate de Guvern sau de Parlament, invitand initiatorii la dezbaterea actelor normative;
b) elaboreaza, la solicitarea Guvernului, a Parlamentului sau din proprie initiativa, analize si studii privind realitatile economice si sociale;
c) semnaleaza Guvernului sau Parlamentului aparitia unor fenomene economice si sociale care impun elaborarea unor noi acte normative;
d) urmareste indeplinirea obligatiilor ce decurg din Conventia nr. 144/1976 a Organizatiei Internationale a Muncii privitoare la consultarile tripartite destinate sa promoveze aplicarea normelor internationale ale muncii, adoptata la 2 iunie 1976 la Geneva, ratificata de Romania prin Legea nr. 96/1992.
(2) Alte atributii se stabilesc prin lege organica.

CAPITOLUL XI
POLITICA IN ROMANIA

SECTIUNEA I
PARTIDELE SI FORMATIUNILE POLITICE

ART. 178. PARTIDELE POLITICE
(1) In Romania politica se face de catre partidele si formatiunile politice sau politicieni independenti,legal inscrise la Tribunal,conform legii .Noutatea este ca si politicienii independent se vor inscribe la Tribunal ca orice partid,pentru a putea face politica si a participa la alegeri.Partidele pot fi de nivel national,regional,judetean sau local.Indiferent de nivelul lor,sunt egale in drepturi si obligatii.Diferenta intre ele apare doar la participarea la alegeri:cele de nivel national pot participa la toate tipurile de alegeri (prezidentiale,parlamentare,locale si europene,cele regionale doar la alegerile regionale si locale iar cele locale doar la alegerile locale.
(2) Politicienii care adera la un partid sau formatiune politica pot fi membrii sau simpatizanti.Diferenta intre ei este ca simpatizantii nu au niciun el de obligatii fata de partid sau formatiunea politica,chiar daca sunt inscrisi in baza unei cereri de inscriere.
(3) Partidele de tip fascist,nazist,terorist,extremist,separatist, sau de orice alta orientare ce promoveaza idei,ideologii sau doctrine nelegale sunt interzise in Romania.

SECTIUNEA II
IDEOLOGII SI DOCTRINE

ART. 179. In Romania politica trebuie sa se faca in baza unor ideologii si doctrine,cuprinse in statutele si explicate in programele partidelor si formatiunilor politice sau politicieni independenti.Aceste dotrine si ideologii nu trebuie sa fie interzise de prezenta constitutie sau legile tarii.
SECTIUNEA III
PROIECTE POLITICE SI DE GUVERNARE

Art. 180. PROIECTELE POLITICE
(1) Orice partid sau formatiune politica ori politician independent trebuie sa participle la alegeri in baza unui program politic. Partidele si formatiunile politice trebuie sa aiba si o lista de candidati.,conform legii electorale.
(2) Pentru cei care castiga alegerile,trebuie sa prezinte si proiecte de guvernare.

SECTIUNEA IV
ALEGERILE IN ROMANIA

ART. 181. ALEGERILE IN ROMANIA
(1) In Romania se organizeaza alegeri parlamentare,prezidentiale,locale si europene odata la 4 ani,conform legii electorale.
(2) Pot alege sau fi alesi toti cei cu drept de vot,conform legii.
(3) Proportia este de 1 la… locuitori pentru Senat si 1 la … locuitori pentru Camera Deputatilor,egal distribuite pentru colegiile din tara si pentru cele din Diaspora,prezentate in lege si in art. din prezenta Constitutie . ???????????????????

SECTIUNEA IV
AUTORICRATIA SI DICTATURA
ART. 182. AUTORICRATIA SI DICTATURA
(1) Romania este o tara democratica iar politicienii sau politicile de orientari autoritariste sau dictatoriale sunt interzise in Romania.

CAPITOLUL XII
POLITICA ECONOMIA IN ROMANIA

ART.183. POLITICA ECONOMICA IN UNIUNEA EUROPEANA
(1) Europa,respective Uniunea Europeana reprezintă singura parte a lumii care combină o economie de piată si o largă protectie socială a individului. Economia europeană actuală este ceva între ceea ce a fost si nu mai este si ceea ce va fi dar care încă nu este.Este o economie sociala de piată înalt competitivă cu un spatiu de libertate, de securitate si de justitie fără frontiere interioare,o piată interioară unde concurenta este liberă,cresterea economică echilibrată, stabilitatea preturilor, care tinde spre ocupare deplină si progres social si un nivel ridicat de protectie si de ameliorare a calitătii mediului înconjurător.
Ea combate excluderea socială si promite justitie si protectie socială, egalitate între femei si bărbati, solidaritate între generatii si protectia drepturilor copiilor.

ART.184. POLITICA ECONOMICA IN ROMANIA
(1) Se estimează ca aproximativ 25% din economie se află în zona gri a economiei subterane,taxele sunt multe si apasatoare pentru populatie,datoria externa a Romaniei este alarmanta si ne paste pericolul intrarii in incapacitate de plata daca nu facem ceva pentru eficientizarea economica a Romaniei.Soluțiile sunt: eliminarea economiei subterane, creșterea competitivității muncii și creșterea exportului.Dacă exportul poate fi stimulat de Guvern si Banca Națională prin diferite pârghii financiare, creșterea competitivității muncii și eliminarea economiei subterane ține de noi ca și cetățeni (manageri, întreprinzători, angajați) si va trebui sa ne autoimpunem o disciplina si o etica a muncii mult mai riguroasa.

ART. 185. ECONOMIA ROMANIEI
(1) Economia Romaniei este o economie de piata de tip social-liberala,bazata pe concurenta libera si loiala,in care statul doar traseaza politicile economice si este foarte putin vizibil.Totodata statul se implica in finantari si acordare de facilitati celor care creaza productie si servicii in Romania si implicit locuri de munca.
(2) Se instituie programul de finantare “PRODUS IN ROMANIA” unde toti cei care vor sa produca in Romania sunt ajutati de stat sa o faca.
SECTIUNEA I
INDUSTRIA

ART. 186. REINDUSTRIALIZAREA ROMANIEI
(1) In Romania industria a fost distrusa dupa 1989.Este obligatia tuturor guvernarilor de a reindustrializa Romania,prin programe de guvernare ce trebuie sa cuprinda proiecte reale si cu termene precise, care trebuie sa se respecte sub sanctiunea demiterii in bloc a Guvernului de catre Parlament.
(2) Reindustrializarea Romaniei trebuie sa fie facuta pe principiul dezvaltarii echilibrate a tuturor zonelor tarii si in functie de resursele naturale.
(3) Reindustrializarea Romaniei poate avea resurse financiare interne si de la Uniunea Europeana,care vor trebui gestionate cu grija,corect si sa nu fie fraudate.
SECTIUNEA II
AGRICULTURA SI AGROALIMENTATIA

ART. 187. AGRICULTURA
(1) Agricultura reprezinta ramura de baza a agroalimentatiei,impreuna cu alte sectoare vitale.Avem teren agricol sufficient sa hranim populatia Romaniei si sa dam si la export.Deasemeni avem experienta necesara practicarii unei agriculture ecologice,care poate aduce venituri substantiale producatorilor si implicit va hrani sanatos populatia Romaniei.
(2)Statul incurajeaza si subventioneaza cultura agricola mecanizata pe suprafete mari,obtinute prin acorduri intre producatori agricoli si organizate si coordinate profesionist de specialisti.
(3) Statul subventioneaza exportul de produse clasificate bio.
(4) Statul subventioneaza instalatiile de irigare si irigarea terenurilor care nu au apa necesara producerii de recolte in regim normal.
(5) Statul instituie servicii de preluare gratuita,depozitare si revindere a produselor agricole direct de la producatori si revinderea acestora in regim en-gros,in piete organizate sau la super ori hipermarketuri.
(6) Pretul de vanzare pe piata a produselor agricole este liber si nimeni nu are voie sa instituie restrictii.El se regleaza singur in functie de cerere si oferta.

ART. 188. CRESTEREA ANIMALELOR SI PASARILOR
(1) Cresterea animalelor si pasarilor in regim de ferma agricola este incurajata si subventionata de statul roman.Cresterea de animale si pasari care de regula nu sunt la noi dar sunt cerute pe piata externa (de exemplu struti) sunt incurajate de statul roman si sunt subventionate vanzarile pe piata externa.
(2) Sacrificarea animalelor si pasarilor pentru a asigura carnea necesara hranirii populatiei se face in abatoare specializate tipului de animal sau pasare sacrificata .

ART. 189. POMICULTURA SI VITICULTURA
(1) Pomicultura si viticultura in Romania au fost partial distruse sau abandonate ca ramuri dupa 1989,desi avem experienta, terenul si soiurile necesare practicarii unei pomiculturi si viticulturi moderne.Replantare de terenuri cu pomi fructiferi si vita de vie autohtona sau cu noi soiuri de pomi si vita de vie cerute pe piata sunt subventionate de statul roman.
(2) Exportul de produse finite din pomicultura si viticultura este subventionat de stat.

ART. 190. APICULTURA
Apicultura in Romania este subventionata de statul roman.

ART. 191. PISCICULTURA
Piscicultura in Romania este subventionata de statul roman.

ART. 192. AGROALIMENTATIA
Agroalimentatia este ramura care proceseaza produsele agricole,animalele,pasarile,pestii pentru a deveni alimente .Aceasta ramura este subventionata in Romania.

SECTIUNEA III
COMERTUL

ART. 193. POLITICA COMERCIALA A ROMANIEI
(1) Politica comerciala a Romaniei este in concordant cu politica Uniunii Europene,aceea de comert liber in cadrul Uniunii si de comert propriu in afara Uniunii si restul lumii.
(2) Trasaturile si tendintele politicii comerciale a Romaniei sunt:
a) Atenuarea protectionismului vamal industrial si mentinerea protectionismului vamal agricol la un nivel relativ ridicat
b) Liberalizarea comertului prin diminuarea protectionismul netarifar
c) Masuri de promovare si de stimulare a exportului, fara a fi neglijate masurile de control si franare a importurilor, ca urmare a intensificarii luptei pentru piete.
d) Extinderea aranjamentelor preferentiale in relatiile comerciale internationale in afara UE, ca o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate.
e) Lupta pentru atenuarea politicii de blocada si de discriminari comerciale practicate de tarile dezvoltate fata de tarile ex comuniste.

SECTIUNEA IV
TURISMUL

ART. 194. TURISMUL
(1) Turismul în România reprezinta sectorul cel mai putin dezvoltat.Desi avem potential touristic,nu s-au facut investitii majore in turism. Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând frumoșii și împăduriții Munții Carpați, Coasta Mării Negre și Delta Dunării, care este cea mai mare deltă europeană atât de bine păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele, unde oamenii de acolo trăiesc și mențin pentru sute de ani tradițiile. În România este o abundență a arhitecturii religioase și a orașelor medievale și a castelelor.S-a incercat o timida planificare a restructurarii in turism (http://www.b-and-b.ro/pdf/masterplan/2.%20MasterPlan_27.06.2007_Concluzii_Principale.pdf)
(http://www.mie.ro/_documente/turism/studii_strategii/masterplan_partea1.pdf), fara success.
(2) Romania ofera Marea Nagra,Muntii Carpati,Delta Dunarii,Bucuresti,Bucovina,Litoral,parcuri Nationale,rezervatii naturale,pesteri,monumente istorice,muzee si galerii de arta,biserici-manastiri-schituri,teatre,opera,ansambluri populare,filarmonici si orchestra simfonice,saline(Cacica,Ocna Dej,Targu Ocna,Praid,Slanic Ph,),cale ferata ingusta cu mocanite,turism viticol,muzeele vinului,litoral,tabere scolare,statiuni balneare,schi montan,golf,drumetii turistice cu ghid,echitatie,vanatoare si pescuit sportiv,agroturismul sau turismul rural,croaziere pe Dunare,conferinte si expozitii,infrastructura rutiera-autostrazi si DN,infrastructura feroviara,porturi si aeroporturi,parcari modernizate in zone turistice,TAROM,telecomunicatii,servicii tv prin calbu si satelitare,apa potabila la robinet si izvoare natural potabile,apa minerala,energie electrica si gaze naturale,cazeri in hotel-motel-cabane-pensiuni urbane si rurale-bungalouri-vile turistice-tabere scolare,agentii de turism si tour-operatori,ghizi de turism profesionisti,gastronomie traditional,etc. Depinde de noi daca vom sti sa le valorificam.
(3) Se impune o regandire a stategiilor in turism,investitii majore in infrastructure si stimularea tuturor celor care investesc in turism.Se vor acorda scutiri de taxe si impozite ori facilitate fiscal tuturor societatilor cu titulatura societate de turism.

ART… STRATEGII NATIONALE IN DOMENIUL TURISMULUI
Strategiile Nationale in domeniul turismului vor fi prevazute in lege si vor fi obligatorii pentru cei carora li se adreseaza.Contrariul atrage raspuneri.
SECTIUNEA VI
INFRASTRUCTURI

ART. 195. INFRASTRUCTURA RUTIERA,FEROVIARA,MARITIMA SI FLUVIALA,AERIANA
(1) Guvernul este obligat sa asigure o buna circulatie a marfurilor si persoanelor dezvoltand si modernizand continuu toate tipurile de infrastructura.Marile corporatii nationale si transnationale care fac productie si servicii in Romania,trebuie sa aiba infrastructura necesara,pentru a nu avea motiv sa plece de la noi.

SECTIUNEA VII
FONDURI EUROPENE

ART.196. FONDURI STRUCTURALE EUROPENE
(1) Există un set unic de norme care reglementează cele 5 fonduri structurale și de investiții europene (ESIF):
-Fondul european de dezvoltare regională (FEDER)
-Fondul social european (FSE)
-Fondul de coeziune
-Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)
-Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)
(2)Scopul acestor norme este de:
-a stabili o legătură clară cu Strategia Europa 2020
-a îmbunătăți coordonarea
-a garanta o punere în aplicare coerentă
-a facilita cât mai mult accesul la aceste fonduri pentru beneficiarii potențiali.
Țările UE administrează fondurile în mod descentralizat, prin gestiune partajată. Site-urile consacrate acestor fonduri oferă informații suplimentare cu privire la finanțarea disponibilă și la procedura de depunere a candidaturii.
(3) Normele care reglementează toate cele 5 fonduri structurale și de investiții europene sunt stabilite în Regulamentul privind dispozițiile comune. În plus, pentru fiecare fond în parte, există reglementări specifice.
-Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC).Regulamentul (UE) nr. 1303/2013
-Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) prin Regulamentul (UE) nr. 1301/2013
-Fondul social european (FSE) prin Regulamentul (UE) nr. 1304/2013
-Fondul de coeziune prin Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Consiliului
-Regulamentul privind Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
După adoptarea acordurilor de parteneriat, Comisia Europeana și autoritățile naționale convin asupra unor programe care stabilesc prioritățile pentru fiecare țară, regiune sau domeniu de politică în cauză.
(4) Pentru ca fondurile să producă un impact maxim, autoritățile naționale, regionale și locale din țările UE trebuie să colaboreze strâns și în parteneriat cu sindicatele,angajatorii,organizațiile neguvernamentale si alte organisme care promovează, de exemplu, incluziunea socială, egalitatea între femei și bărbați și nediscriminarea.Implicarea partenerilor în planificare, în punerea în aplicare, în monitorizarea și în evaluarea proiectelor finanțate de UE le permite statelor membre să direcționeze fondurile acolo unde este cel mai mult nevoie de ele și să asigure o mai bună utilizare a resurselor.
(5) Toate țările UE au obligatia de a respecta aceste norme privind pregătirea și punerea în aplicare a programelor pentru perioada 2014-2020. Ele trebuie să se asigure că toate opiniile relevante sunt luate în considerare la identificarea priorităților de finanțare, de concepere și de implementare a celor mai eficiente strategii de investiții.
(6) Guvernul Romaniei este obligat sa-si insuseasca si sa respecte regulile impuse pentr atragerea cat mai multor sume de la UE in proiecte nationale de dezvoltare
SECTIUNEA VIII
FORTA DE MUNCA IN ROMANIA

ART.197. STRATEGII EUROPENE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA
(1) In data de 14 ianuarie 2003, în cadrul comunicării Comisiei Europene, a fost prezentat cadrul pentru o strategie revizuită, stabilindu-se şi obiective concrete în acest sens.În acest context s-au subliniat trei obiective principale:
a) Ocuparea deplină
b) Creşterea calităţii şi productivităţii muncii.Conceptul de calitate a muncii este unul multidimensional care se adresează atât caracteristicilor locului de muncă cât şi pieţei muncii în sens larg. Acest concept cuprinde calitatea intrinsecă a locului de muncă, calificările, învăţarea pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea carierei, egalitatea de gen, sănătatea şi protecţia muncii, flexibilitatea şi securitatea, incluziunea şi accesul pe piaţa muncii, organizarea muncii şi realizarea unui echilibru între muncă şi viaţa particulară, dialogul social şi implicarea muncitorilor, diversitatea şi eliminarea discriminării, precum şi performanţa generală a muncii.
c) Întărirea coeziunii şi incluziunii sociale.Ocuparea este vitală pentru asigurarea incluziunii sociale. Politicile de ocupare trebuie să faciliteze participarea la ocupare prin: promovarea accesului la o ocupare de calitate pentru toate persoanele (femei şi bărbaţi) apte de muncă, combaterea discriminării pe piaţa muncii, prevenirea marginalizării persoanelor pe piaţa muncii.
Coeziunea economică şi socială trebuie promovată prin reducerea disparităţilor regionale în domeniul ocupării şi şomajului, prin abordarea problemelor ocupării în zonele defavorizate din UE şi prin susţinerea reală a procesului de restructurare economică şi socială.
(2) Pentru implementarea celor de mai sus,s-au propus urmatoarele priorităţi de acţiune:
a) Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor prin:
-Promovarea flexibilităţii combinată cu securitatea pe piaţa muncii,adaptarea timpului de lucru,tipurile de contracte de munca, statutul profesional şi pe grupe de vârstă, organizarea eficenta a muncii,facilizarea mobilitatii şi schimbările pe piaţa muncii, în special pentru persoanele tinere,creşterea atractivităţii muncii part-time sunt doar cateva dintre masuri ce se iau un Uniune pentru o piata a muncii mai adaptata,flexibila si profesionista.
-Facilitarea dezvoltării afacerilor prin dezvoltarea birourilor unice, a serviciilor on-line şi a sprijinului prin consultanţă acordat afacerilor, accesul la finanţare şi investiţiile în inovare şi cercetare&dezvoltare,promovarea antreprenoriatului şi a ocupării pe cont propriu, trebuie îmbunătăţită. În plus, trebuie implementată pe deplin prioritatea acordată reducerii împovărăriiadministrative, mai ales prin simplificarea procedurilor de angajare.
-Asigurarea de salarii corelate cu costurile muncii,creşterile de productivitate şi cu stabilitatea preţului pe termen mediu, iar eforturile.
-Anticiparea şi rezolvarea problemelor datorate restructurării economice este realizabila prin nevoia unui management pozitiv al procesului de restructurare,transformarea muncii nedeclarate în ocupare reglementată pentru eliminarea muncii la negru sau gri.
b). Atragerea cât mai multor persoane pentru a intra şi a rămâne pe piaţa muncii si transformarea muncii într-o opţiune reală pentru toţi prin:
-Întărirea politicilor active pe piaţa muncii prin furnizarea de servicii preventive pentru şomeri
-Valorizarea muncii prin a rezolva problema muncii slab plătite, prin beneficii la locul de muncă,creşteri ale salariilor minime, imbunătăţirea stimulării muncii în sistemul de beneficii precum costurile de transport .
-Creşterea ratei de ocupare in randul femeilor
-Realizarea de strategii cuprinzătoare pentru îmbătrânirea activă prin cresterea ratei ocupării pentru persoanele vârstnice,
concomitent cu reducerile de taxe şi al reformei pensiilor, mai mult descurajând pensionările timpurii decât să încurajeze creşterea ocupării şi participării pe parcursul ciclului de viaţă, inclusiv pentru persoanele tinere.
-Promovarea integrării emigranţilor şi a grupurilor dezavantajate, precum minori şi persoane cu dizabilităţi, prin învăţarea limbii, programe de alfabetizare sau orientare profesională.
c). Creşterea nivelului şi efectivităţii investiţiei în capitalul uman şi în învăţarea pe parcursul întregii vieţi prin:
-Elaborarea de strategii privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi şi investiţia în capitalul uman
-Participare pe scară largă şi furnizare de educaţie şi formare profesională
-Reducerea numărului de elevi care abandonează timpuriu şcoala
d). Asigurarea implementării efective a reformelor printr-o mai bună coordonare prin:
-Constituirea de parteneriate pentru reformă
-Definirea ţintelor şi angajamentelor naţionale
-Proporţionalitate, transparenţă şi efectivitate în alocarea resurselor financiare
-Dezvoltarea învăţării reciproce şi schimbul de experienţă
- Implementarea politicii de coeziune prin realizarea creşterii economice,crearea de locuri de muncă, investiţii şi forţa de muncă si sustinerea cunoaştereii şi inovaţiei (ca motoare ale creşterii economice)
- Sprijinirea IMM-urilor, inclusive prin facilităţi financiare astfel încât acesta să nu reprezinte o povară pentru companii.
- Protecţia socială,
(3) Uniunea Europeană şi fiecare Stat Membru îşi vor concentra atenţia către trei priorităţi fundamentale de acţiune si trei linii directoare:
A) Priorităţi fundamentale de acţiune:
- atragerea şi menţinerea a cât mai multor oameni pe piaţa forţei de muncă, creşterea locurilor
de muncă şi modernizarea sistemelor de protecţie socială;
- îmbunătăţirea adaptabilităţii lucrătorilor şi companiilor;
-creşterea investiţiei în capitalul uman prin sisteme mai bune de educaţie şi de formare.
(4) În domeniul ocupării forţei de muncă, Statele Membre trebuie să-şi orienteze politicile, în cooperare cu
partenerii sociali, într-o manieră echilibrată, care să acopere cele trei obiective ale SEO:
a) Ocupare deplină,
b) Îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii,
c) Consolidarea coeziunii sociale şi teritoriale.

ART.198. POLITICI DE OCUPARE ÎN STATELE U.E.
Statele Membre trebuie să stabilească angajamente şi ţinte în concordanţă cu Liniile Directoare şi Recomandările UE. De asemenea, trebuie să se raporteze la resursele Fondurilor Structurale, în special Fondul Social European. O atenţie deosebită trebuie acordată întăririi capacităţii instituţionale şi administrative a Statelor Membre,prin:
- Crearea de locuri de muncă mai multe pentru tineri şi lucrători în vârstă.
- Promovarea oportunităţilor pentru grupurile dezavantajate.
- Promovarea flexibilităţii combinată cu securitatea pe piaţa muncii
- Anticiparea şi rezolvarea problemelor datorate restructurării economice.Măsuri:
- Măsuri pentru Tineri si Femei
- Modalităţi flexibile de angajare în muncă
- Nivel scăzut al taxelor pentru venituri reduse
- Promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii în cadrul companiilor
- Întărirea şi îmbunătăţirea investiţiei în capitalul uman
- Adaptarea sistemelor de educaţie şi pregătire profesională la noile cerinţe de calificare
- Utilizarea corespunzătoare a sumelor alocate din Fondul Social European

ART. 199. POLITICA DE OCUPARE IN RAPORT DE TENDINTELE DEMOGRAFICE IN ROMANIA
(1) Potrivit tendintelor demografice in scadere, resursele de munca vor fi limitate. Pe termen mediu si lung, declinul populatiei active si imbatranirea fortei de munca sunt tendintele majore care vor caracteriza evolutiile demografice din Romania, cauzand probleme speciale economice si sociale. Reducerea populatiei in varsta de munca poate avea drept consecinte probleme structurale si va reduce progresiv disponibilitatea resurselor umane pe piata muncii.La acestea se mai adauga si exodul romanilor in Diaspora pentru a munci,in special calificat dar si necalificat si in acest fel se diminueaza baza fortei de munca din Romania.Tendintele demografice si ale pietei muncii vor reclama o politica de incurajare a populatiei varstnice de a ramane active concomitant cu predarea stafetei catre tineri si conlucrarea cu acestia in parallel,o perioada de adaptare,pentru ca mai apoi sa poata pleca in pensie iar productivitatea sa nu fie afectata.Imbatranirea populatiei active reclama noi abordari privind relatia dintre varsta, pe de o parte si productivitatea muncii, organizarea muncii, cresterea motivatiei, pastrarea starii de sanatate, diminuarea stresului si a riscului imbolnavirilor profesionale, pe de alta parte. O atentie speciala trebuie acordata politicii de educatie, resurselor umane si politicii de ocupare a tinerilor, promovarii mobilitatii geografice si competentelor. Procesul de imbatranire a populatiei priveste toate grupele de varsta si impune necesitatea adaptarii masurilor in functie de specificul fiecarei grupe de varsta, conducand la cresterea oportunitatilor, prin includerea masurilor care iau in considerare nevoile uneia sau ale altei grupe de varsta. Practicile sunt concentrate pe imbatranirea activa care implica educatie, invatare pe tot parcursul vietii si retragere tarzie din viata activa. Reformele generatoare de locuri de munca si crestere economica vor asigura o reactie adecvata la presiunea imbatranirii populatiei si mentinerea constanta a ratei beneficiilor sociale.?????????

ART. 200. PROFESIONISTII
(1) In Romania,profesionistii sunt persoanele care presteaza o munca obtinuta in baza unui contract,conform pregaturii profesionale demonstrate prin CV.Orice post obtinut in baza unui concurs se bucura de stabilitate,conform legii.

ART. 201. FUNCTIONARII DE STAT
(1) Functionarii de stat si asimilatii acestora sunt persoanele care ocupa un post la stat doar in baza unui concurs.Si acestia se bucura de stabilitate conform legii.

ART. 202. DEMNITARII
Demnitarii,functionarii de rang superior si politicienii care ocupa un post prin numire sau alegere nu se bucura de stabilitate si au peroada exercitarii functiei determinate si stabilita conform legii.

ART. 203. TIPURI DE CONTRACT DE MUNCA
Prin lege se va stabili tipurile de contracte de munca si obligatiile ce revin partilor din acestea.

ART. 204. SALARIZAREA. SALARIUL MINIM PE ECONOMIE.
Salariul minim pe economie va fi de 300 euro,transformati in lei.
Celelalte salarii se vor stabili conform legii si negocierilor intre angajator si angajat in baza studiilor angajatului,pregatirii profesionale,experientei ,timpul de lucru,programul si orarul,importanta muncii prestate,etc. si nu vor fi impuse de angajator.

ART. 205. PROTECTIA SOCIALA A MUNCITORILOR
Prin lege se vor prevede drepturile si obligatiile rezultate sin munca si preventia sociala.

SECTIUNEA XIX
COMUNICATIILE SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI

ART. 206. COMUNICATIILE SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI
(1) O serie de linii de activitate vor viza problemele legate de poziția de lider industrial și tehnologic în domeniul TIC și vor acoperi strategiile generale în materie de cercetare și inovare în acest domeniu, în special:
-O nouă generație de componente și sisteme: ingineria unor componente și sisteme integrate inteligente avansate
-Următoarea generație de sisteme și tehnologii de calcul electronic: sistemele și tehnologiile de calcul electronic avansate ------Internetul viitorului: infrastructuri, tehnologii și servicii
-Tehnologii ale conținutului și gestionarea informațiilor: TIC pentru conținut digital și creativitate
-Interfețe avansate și roboți: robotică și spații inteligente
-Micro și nanoelectronică și fotonică.
În cadrul celor șase mari linii de activitate sunt incluse, de asemenea, infrastructuri TIC decercetare specifice, cum ar fi laboratoarele vii pentru experimentarea pe scară largă și infrastructuri pentru tehnologiile generice esențiale și integrarea lor în produse avansate și sisteme inteligente inovatoare, inclusiv echipamente, instrumente, servicii de sprijin, camere curate și accesul la turnătorii pentru crearea de prototipuri.
(2) Guvernul,conform legii va asigura pregatirea scolara si universitara in aceste domenii, infrastructura necesara dezvoltarii acestora,implementarea lor in economia romaneasca si plata corespunzatoare a specialistilor din aceste domenii.

SECTIUNEA X
CRIZA ECONOMICA MONDIALA

ART.207. CRIZA ECONOMICA MONDIALA
(1) Toti politicienii si administratorii responsabili din Romania trebuie sa cunoasca adevarul despre criza economica mondiala actual si sa faca totul pentru a scoate tara din criza sau evita repetarea acesteia.
(2) Iata adevarul despre criza economica mondiala actual.Preocuparea noastra este de a înțelege, coerent, natura crizei economice si de a evita pe viitor repetarea acesteia.
(3) In ultima decadă, decidenții politici monopolişti ai principalelor monede din lume au procedat la reducerea ratei dobânzii şi expansiune monetară, convinşi că astfel vor dezlega obstacolele din calea prosperității economice. Originile recesiunii actuale trebuie căutate în anii de expansiune monetară promovată generos de Federal Reserve System – Banca Centrală a SUA. Din 2001 şi până în 2008, FED a invadat piețele financiare cu valuri de monedă, care s‐au scurs în credit artificial ieftin şi, în consecință, în dezvoltări economice cu insuficientă prudență investițională. În ultimii cinci ani, rata dobâzii de politică monetară a evoluat sistematic, în termeni reali, în bandă zero şi chiar negativă. Aceeaşi politică a banilor ieftini a fost adoptată şi de Banca Japoniei, care a vărsat în băncile subordonate bani cu dobândă nominală zero. În acelaşi sens, Banca Centrală Europeană a căutat să sufle în pânzele ciuruite ale creşterii economice din Europa cu reducerea ratei dobânzii, vreme de mai mulți ani, la circa 2%.
În SUA, sistemul bancar – stimulat şi prin reglementări de tip welfare state – a expandat nesăbuit creditul, către categorii tot mai largi de debitori, cu ipoteci garantate guvernamental sub sloganul politic „o casă pentru fiecare american”. Dobânzile extrem de scăzute promovate de FED au distrus stimulentul de economisire şi au deschis robinetul împrumuturilor şi al consumului. Astfel,povara datoriilor s‐a umflat dramatic.De aceea, responsabilitatea crudă a mersului ciclic al economiei, pe ritm de boom and bust,revine tocmai autorităților monetare, cele care țin frăiele sistemului monetar şi care, periodic,eliberează injecții financiare. Ca şi în cazul dopajului, iluzia de prosperitate e de scurtă durată, până ce „organismul” economic resimte acut nevoia de a curăța plăgile de tip bubble speculativ.
Orice tentație de a ignora legile economice este sancționată, mai devreme sau mai târziu, prin astfel de crize, „curative”, menite să salubrizeze o structură economică deformată artificial, prin „capitalul” ieftin țâşnit din tiparnițele – reale şi virtuale – ale băncilor centrale. În plină febră consumatoristă, stimulată prin rate ale dobânzilor aproape neglijabile, chiar real negative, „piața” nu a făcut decât să răspundă la stimulente, să exacerbeze consumul şi îndatorarea, în dauna economisirii şi
acumulării sănătoase de capital.
Orice creație monetară ce umflă, suplimentar, piața creditului, nu reprezintă altceva decât injecție de capital fictiv în sistemul economic, cu efect redistributiv în planul structurii sociale a proprietății. O anumită putere de cumpărare se scurge, nejustificat, în mâinile acelor categorii de persoane cărora le‐a fost destinat creditul ieftin, prin politici guvernamentale ce răsturnau exigențele pieței.
Deşi capitalismul este sistemul economic pe care s‐a clădit civilizația şi prosperitatea occidentală, politicile mai tuturor guvernelor occidentale se ghidează, în prezent, după idei total anticapitaliste. Păcatul ultim al etatismului este credința că guvernul poate rezolva orice probleme ale oamenilor.
Problema este că, în nemăsurata‐i generozitate, „inginerul social” din sfera puterii politice interferează cu legile economice, cu ordinea naturală a unei realități guvernată de legități universale. Orice încercare de a transforma lumea fără a ține cont de legile rarității, ale pieței, ale monedei etc. va avea tot atât succes cât ar avea un decret guvernamental ce i‐ar sili pe oameni să zboare. Iar atunci când guvernanții forțează limitele legilor economice, consecința înseamnă conflict şi exploatare, sărăcie şi dezordine spirituală.
(4) Cauzele crizei:
-Politica de emisiune monetară nerealista.
-Fluxurile de credit către țările în dezvoltare, % din total
-Evoluția depozitelor şi creditelor externe ale sectorului bancar în Europa de Est
-Distorsionarea stimulentelor şi hazardul moral.
-Evoluția ratei capitalului băncilor în SUA
-Reglementări monetar-bancare nocive.
-Reglementări interne şi „bomba” subprime de încurajare a creditării populației sărace
-Eşecul reglementărilor globale

ART.208. REDRESAREA ECONOMIEI SI ROLUL STATULUI
(1) Toti politicienii si administratorii responsabili din Romania trebuie sa invete si sunt obligati sa aplice metodele cele mai eficiente de de redresarea economiei Romaniei.
(2) Iata cum se poate face redresarea economiei romanesti.Dacă intrarea în socialism a însemnat naționalizarea proprietății private, atunci ieşirea din socialism nu se poate face altfel decât prin denaționalizare, prin refacerea instituției esențiale a economiei de piață – proprietatea privată. Pornind de la aceasta, putem trasa liniile generale ale oricărei „strategii” economice de redresare în condiții de recesiune. Elementul fundamental ține de înțelegerea cauzelor determinante, definitorii, ale crizei, aşa cum au fost ele zugrăvite în articolul anterior. În consecință, dacă derapajul recesionist este rezultatul conjugat al expansiunii continue a mijloacelor băneşti, ca încununare a intervenției statului în economie, atunci ieşirea sănătoasă din recesiune nu poate purta tot marca imixtiunii guvernului în funcționarea piețelor, în speță în alterarea funcției economice esențiale a banilor. Altfel,mult prea uşor vom confunda politicile anticiclice cu cele prociclice. De fapt, cea mai serioasă capcană a şanselor de redresare economică provine dintr‐o astfel de confuzie, ridicată adesea la rang de „gândire strategică”.
În primul rând, se cuvine a înțelege, dincolo de cauzele monetariste ale ciclului afacerilor, tocmai consecințele difuzării în economie a capitalului fictiv, prin intermediul sistemului bancar şi piețelor financiare. Unele sectoare economice se umflă, artificial, în timp ce altele îşi reduc, în termeni relativi,dezvoltarea. Structura de producție a economiei apare ca o fragilă arhitectură de resurse, bunuri de capital fizic şi uman, din alcătuirile căreia izvorăsc bunuri de consum. În această configurație, resursele sunt alocate şi realocate pe criteriile rentabilității economice, în funcție de anticipările antreprenoriale şi de evoluțiile din mecanismul prețurilor.
În condițiile în care băncile centrale şi sistemul bancar emit şi transmit capitalul fictiv în cadrul structurii de producție, întreg procesul de alocare a resurselor este alterat. Prin creație monetară, cash sau scripturală, rata dobânzii coboară (artificial) sub rata naturală a dobânzii, adică cea care ar avea în spatele său manifestarea preferințelor de timp ale publicului, materializate în raportul dintre economisire şi consum. La o rată a dobânzii mai redusă, indusă tocmai de expansiunea artificială a creditului, multe planuri de afaceri care înainte erau socotite neprofitabile capătă o aparență de profitabilitate. Susținătorii expansiunii creditului nu se înşeală atunci cînd pretind că expansiunea monetară aduce cu sine, pe termen scurt, un avant al afacerilor. Problema lor ține de imposibilitatea înțelegerii lipsei de sustenabilitate a unei astfel de politici, care orientează alocarea resurselor în alt ritm şi în alte direcții decât cele compatibile cu mersul liber al pieței, în condițiile unui sistem monetar nealterat de injecții arbitrare de lichiditate.
În funcție de domeniile astfel injectate, putem vorbi despre dechiderea „cutiei Pandorei” către un vast şir de malinvestiții, care se traduc de fapt în suprainvestire, respectiv subinvestire. În general, o asemenea expansiune monetară se va repercuta la nivelul prețurilor, care vor începe treptat să crească şi care vor răsturna multe din aşteptările de profitabilitate ale oamenilor de afaceri. În timp, în domeniile care au absorbit prioritar şi preponderent capitalul fictiv țâşnit din maşinăria creației monetare, oamenii de afaceri vor realiza că au extins excesiv structura de capital corespunzătoare afacerilor lor. Aceştia sunt cei care, sub vălul atrăgător al creditului ieftin, au suprainvestit în raport de exigențele reale ale pieței. Când necesitatea de a restrânge unele dezvoltări economice ‐ excedentare ‐ devine inevitabilă,atunci începe drama ajustării economice, cunoscută astăzi sub numele de „recesiune” sau criză.
Cu cât politica expansionistă din domeniul monetar continuă mai mult, cu atât vor fi mai grave malinvestițiile şi, bineînțeles, mai dureroase vor fi şi revenirile pe calea creşterii economice sănătoase.
De aceea, trebuie înțeles că, pe fondul expansionist transferat mediului de afaceri, încetinirea sau chiar întreruperea politicii banilor ieftini fac semnele recesiunii să devină inevitabile. De aceea, remedial adevărat al crizei nu poate stă nicidecum în suplimentarea „circulației monetare”, căci aceasta înseamnă o confuzie gravă între politicile anticiclice şi cele prociclice.
Revenind pe tărâmul crizei economice actuale, orice economist conştient de forța maşinăriei sistemului monetar ar trebui să aplaude luările de poziție precum cea a cancelarului german Angela Merkel, care identifică corect natura monetaristă a ciclului economic şi punctează explicit asupra cauzelor fundamentale: „Criza nu s‐a produs din cauză că am injectat prea puțini bani pe piețe, ci pentru ca am susținut o creştere economică injectand prea mulți bani, şi acum vedem că această creştere nu este durabilă". De altfel, aşa cum demonstrează economiştii clasici, politica monetară expansionistă stă la baza oricărei teorii serioase asupra ciclului economic al afacerilor. De aici deducem, aşadar,responsibilitatea sporită a autorităților monetare în gestionarea mersului economiei, nu doar pe termen scurt şi pentru anumite sectoare ale economiei, ci şi pe termen lung şi pentru întreaga structură de producție.

ART.209. ROLUL STATULUI IN DEPASIREA CRIZEI ECONOMICE. SOLUTIA LAISSEZ-FAIRE.
Criza economică internațională actuala a adus cu sine o utilizare amplă a ambelor pârghii – monetară şi fiscală – de către băncile centrale şi guvernele din multe state ale lumii. Cu toate acestea, direcțiile pe care le‐a luat atât politica monetară cât şi politica fiscală în această perioadă sunt profund greşite şi nu vor duce la o soluționare a crizei. Dimpotrivă,intervențiile discreționare la o scară fără precedent ce au avut loc în majoritatea statelor afectate de criză sunt în cel mai bun caz un paliativ pe termen scurt, dar pe termen lung acestea vor amplifica criza economică, creând condițiile unei stagnări economice şi unui mediu inflaționist cu efecte negative de durată asupra condițiilor necesare pentru prosperitatea economică în viitor.

ART.210. IMPACTUL CRIZEI ASUPRA ROMANIEI
(1) O economie emergentă,ca in Romaniaeste marcată de rigidități structurale, deschisă la piața externă si profund afectată de asemenea conjuncturi economice nefavorabile. După cum observăm, propagarea crizei economico‐financiare din SUA şi Marea Britanie a atins şi economia românească, care de la o creştere de 7,9% a PIB real în 2008 (e adevărat, artificială) se vede în situația de a‐şi reduce semnificativ ritmul.foarte posibil să se ajungă la o rată chiar negativă în anii următori.
Analiza efectelor asupra economiei noastre vizează mai multe planuri: evoluția volumului producției, comenzilor în industrie, situația pe piața muncii şi evoluția şomajului, iar în final analiza ritmului investițional în economie. Datele ce au stat la baza prezentei analize sunt oferite de BNR, prin Buletinul de conjunctură din martie 2009. Sursa: www.bnr.ro
(2) În România, in producția de bunuri se constată o reducere a producției iar persistența dificultăților cu care se confruntă acest sector, ilustrează o revenire a ritmului de creştere a producției in special in industria producătoare de maşini (a cărei cerere internă este suplimentată şi de o creştere a cererii externe, mai ales pe piață germană). Tot o evoluție pozitivă se aşteaptă să înregistreze şi industria materialelor de construcții şi cea de prelucrare a petrolului. Industria metalurgică şi conexă (construcții metalice etc),care s‐a confruntat cu o reducere a producției , pare să întrerupă evoluția negativă şi să aibă o uşoară creştere in perioada urmatoare. Ramuri industriale precum cea textila,incaltaminte, confectii, pielarie vor înregistra şi în continuare o scădere a volumului producției, fiind direct influențate de reducerea cererii agregate (in special cea de bunuri finale venită din partea populației) şi de reducerea veniturilor.
Relansarea cererii de materiale de construcții nu însă trebuie pusă pe seama dezvoltării de noi proiecte imobiliare, ci mai curând pe necesitatea continuării şi terminării lucrărilor deja contractate. De altfel, reducerea puternică a cererii de spații de locuit ca urmare, pe de o parte, a creditării prudente, iar pe de altă parte, a aşteptărilor de reducere a prețurilor, va antrena foarte probabil o stagnare sau chiar reducere a interesului antreprenorial în acest domeniu pe termen mediu. Aşteptările
optimiste privind relansarea producției sunt susținute şi de un alt indicator specific: gradul de utilizare a capacităților de producție în industrie care înregistrează o timida creştere, ceea ce denotă o relativă revigorare a producției.
Trebuie totuşi menționat că, în contextul crizei actuale, se observă o evoluție asimetrică a ramurilor analizate. Acest fapt conduce inevitabil la o restructurare a economiei, la o reponderare a aportului diverselor ramuri la PIB. Rămâne de văzut dacă politicile economice ce vor fi implementate în perioada următoare vor contribui la acest proces de ajustare structurală sau vor urmări mai degrabă „salvarea” sectoarelor afectate cel mai puternic de criză. Ameliorarea perspectivei economice poate fi
coroborată şi cu evoluția pozitivă a comenzilor în aceste ramurile de activitate a căror producție are un trend crescător (industria producătoare de autoturisme, a materialelor de construcții, a producției de petrol şi derivați).
Spre deosebire de acestea, comenzile în ramura construcțiilor sunt uşor negative. Întreprinzătorii privați din industria textila, confecții, încălțăminte, pielărie, servicii de transport,infrastructură energetică şi‐au redus producția ca urmare a reducerii cererii de bunuri specifice (atât interne cât şi externe).
(3) În conformitate cu înregistrările efectuate de ANOFM, s-au inregistrat frecvente anunțuri de închidere a unor capacități de producție din sectorul industrial şi cu deosebire din ramurile orientate cu predilecție către export (ca urmare a contractării cererii externe). Printre acestea s‐au regăsit:industria petrochimică, metalurgie şi construcții metalice, mijloace de transport rutier şi componente auto, maşini, echipamente şi aparate electrice. Dat fiind gradul relativ ridicat de specializare a acestor
segmente industriale, reangajarea sau reconversia profesională a celor disponibilizați este dificilă, ceea ce accentueză dimensiunea şomajului ciclic.
Rata şomajului a crescut.Deteriorarea condițiilor de pe piața muncii sunt evidente, iar prognozele anticipează şi în perioada următoare ajustări ale personalului angajat. De asemenea, un factor menit să amplifice dimensiunea şomajului în perioada următoare este şi fluxul de migrație inversă a forței de muncă plecată în celelalte țări europene, generat de înrăutățirea
condițiilor de angajare şi sociale din țările primitoare.
Tendința generală manifestată pe piața muncii este de reducere a gradului de ocupare a forței de muncă şi, implicit, de creştere a şomajului (ciclic, în special). O înrăutățire a situației angajărilor se va resimți în industrie, mai ales în acele ramuri care sunt obligate să îşi reducă producția de bunuri şi servicii. Există totuşi industrii care, datorită unei relative revigorări, au încetinit ritmul disponibilizărilor, în special de ramura construcțiilor.
Câştigul salarial mediu brut a crescut. Explicațiile unei ajustări relativ întârziate a salariilor în raport cu activitatea economică trebuie să aibă în vedere existența unei rigidități a salariilor nominale (chiar şi în mediul privat), păstrarea condițiilor contractuale cu privire la salarii ce au fost negociate la începutul anului 2008.
(4) Analiza evoluțiilor de pe piața muncii permite desprinderea unor concluzii importante. Prima evidențiază o agravare a situației şomajului la nivelul economiei, chiar dacă rata şomajului se situează în jurul a ceea ce teoria economică numeşte rată naturală. A doua priveşte presiunea din ce în ce mai mare asupra bugetului asigurărilor sociale, ca urmare a creşterii volumului de plăți de transfer (ajutor de şomaj etc) angajate de la buget. Ori, în condițiile existenței unui deficit bugetar deja mare, se simte nevoia unei regândiri a politicilor economice în domeniu. O a treia concluzie arată că evoluția câştigului salarial în special din sectorul privat se corelează cu situația economică şi aşteptările privind evoluțiile viitoare. Nu acelaşi lucru putem spune şi despre sectorul public. Cu excepția anumitor reduceri de personal invocate de guvern (sau, mai bine spus, a înghețării locurilor vacante din organigramele administrației publice centrale şi locale), a blocării anumitor sporuri, nu au fost luate măsuri reale de reformă astfel încât să se ajungă la o reducere a ponderii şi rolului statului în economie.
(5) Nivelul investițiilor (formării brute de capital) a înregistrat o evoluție negativă şi în economia României si va continua şi în perioada următoare. O evoluție similară va fi înregistrată şi in industriile producătoare de tehnică de calcul, aparate electrice şi electronice. Stoparea trendului descendent va fi prezent mai ales în industrii precum cea metalurgică, construcții metalice, materiale de construcții, chimică, respectiv cea a transportului de energie, gaz metan.
(6) Toate analizele de la alineatele anterioare trebuiesc insusite de guvernanti astfel incat sa stie ce s-a intamplat in economia romaneasca si incotro ne indreptam.
CAPITOLUL XII
FINANTELE IN ROMANIA

SECTIUNEA I
ADMINISTRATIA FINANCIAR-BUGETARA A ROMANIEI

ART. 211. (fost 135) ECONOMIA ROMANIEI
(1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţa loiala.
(2) Statul trebuie să asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;
b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;
c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor;
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;
e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;
f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii;
g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene.
h) crearea tuturor conditiilor pentru a avea o agentie nationala de cercetari spatiale.
i) crearea tuturor conditiilor pentru a avea o agentie nationala de cercetari nucleare,astfel incat sa putem deveni o forta nucleara in interes pasnic.

SECTIUNEA II
SISTEMUL FINANCIAR-BUGETAR

ART. 212 (fost 137) SISTEMUL FINANCIAR-BUGETAR
(1) Formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege.
(2) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. In Romania, ca membru al Uniunii Europeane, prin lege organica, se poate recunoaşte,circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene,euro.
(3) Se instituie profesia cu pregatire militara de garda financiara,structura de tip politienesc si cu echipament si insemne distinctive,care controleaza,constata si sanctioneaza orice abatere de la normele legale in materie financiar-bugetara.

ART. 213 (fost 138) BUGETUL PUBLIC NATIONAL
(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor.
(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului.
(3) Dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.
(4) Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii.
(5) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

SECTIUNEA III
POLITICA MONETARA

ART. 214. POLITICA MONETARA A ROMANIEI
(1) Politica monetara a Romaniei este gestionata de Banca Nationala a Romaniei si este reglementata de lege.
(2) Ca membra a Uniunii Europene,Romania tinde sa adere si la moneda unica europeana “EURO”,dar,doar cand si daca se va simti pregatita si suficient de puternica economic,astfel incat trecerea la moneda euro sa nu aiba un impact negativ asupra populatiei si economiei Romaniei.

ART. 215. ANALIZA POLITICII MONETARE IN PERIOADE DE CRIZA.
(1) Politicienii si administratorii din Romania trebuie sa –si insuseasca aceasta analiza,pentru a evita o prabusire economica si monetara a Romaniei.
a) La nivel monetar, obiectivele băncilor centrale din SUA, Europa, dar şi din alte țări a fost protejarea sistemului de plăți al economiei (i.e. sistemul bancar) şi prevenirea unei deflații ca urmare a prăbuşirii unor bănci sau instituții financiare de credit.
În primul caz, teama unei disfuncțiuni ample în sistemul de plăți se datora unui posibil efect de domino, ca urmare a devalorizării aşa‐numitelor active „toxice” de pe bilanțurilor instituțiilor financiare, datorită interconectivității sistemului financiar internațional. O criză în sistemul bancar, ca urmare a falimentului unor instituții, ar fi putut provoca o reacție în lanț
care ar creşte de la sine, pe măsură ce deponenții ar fi cuprinşi de teamă că şi‐ar pierde economiile şi ar lua cu asalt băncile. Din acest motiv, de altfel, majoritatea statelor lumii au crescut garanțiile de stat asupra depozitelor în toamna anului trecut. O serie de falimente în sectorul bancar ar fi dus la o severă contracție a intermedierii financiare, fapt care ar fi creat probleme serioase investitorilor şi sectorului productiv privind acoperirea nevoilor de finanțare în derularea activităților industriale curente sau începerea unora noi.
În al doilea rând ‐ şi în strânsă legătură cu primul ‐ dispariția unei bănci atrage cu sine o diminuare a creditului care, aproape prin definiție, înseamnă o reducere a multiplicatorului monetar şi duce deci la o modificare în agregatele monetare. Consecințele unei deflații monetare sunt considerate de majoritatea economiştilor ca fiind negative pentru activitatea
economică datorită poverii suplimentare al acestora asupra debitorilor, dar mai ales datorită restrângerii activității economice ca urmare a inflexibilității prețurilor şi salariilor. Această inflexibilitate, determinată de condiții de natură psihologică, culturală sau instituțională – în special, intervenții anterioare de stat sau girate de stat în activitatea economică, cum ar fi garantarea nivelului unor salarii minime, ratificarea unor pretenții non‐realiste ale sindicatelor sau controlul unor prețuri – duce la dispriția companiilor a căror margine de profit mai redusă, în condițiile diminuării cererii nominale, nu poate acoperi costurile ridicate care nu au fost ajustate la condițiile reale ale forței de muncă şi alți factori de producție. Consecința este o cădere a activității economice şi o explozie a şomajului care va dura atât timp cât ajustarea factorilor nominali la factorii reali nu este realizată.
b) Excesul monetar şi pericolul inflației.Evitarea unei deflații presupune, în termenii ecuației monetare MV=PQ, stabilizarea
părții stângi, adică menținerea nivelului masei monetare M în condițiile unei scăderi a vitezei de circulație a banilor, V, adică, şi mai corect spus, în condițiile unei creşteri a cererii de deținere a monedei de către publicul devenit reticent față de sectorul bancar şi care anticipă vremuri economice tulburi. Ca urmare, o creştere limitată a cantității de bani din economie în condițiile
unei restrângeri a creditării şi a creşterii deținerii de monedă într‐o economie cu prețuri inflexibile care suferă de pe urma unor malinvestiții (cauza crizei economice la nivel real) este justificată, însă autoritățile monetare din statele afectate au dat dovadă de un excese de zel în acest sens. Cazul cel mai elocvent este SUA, de altfel epicentrul crizei, politica sa monetara şi
fiscala eronate fiind de altfel copiate cu puțin spirit critic de autoritățile din Europa şi alte regiuni. Consecințele acestui exces monetar, deşi momentan ascunse, vor fi o inflație galopantă care îşi va face apariția foarte probabil mult mai repede decât e poate anticipa. Consecințe asupra activității economice vor fi dezastroase.Excesul monetar este doar una dintre erorile de politică monetară făcute de băncile centrale în actuala criză.
c) Utilizarea politicii monetare în rol de politică industriala este a doua eroare de politica monetara.. Concret, acest lucru înseamnă salvarea de la faliment în mod discreționar, prin infuzii monetare directe de la banca centrală, a unor instituții financiare insolvabile, o dimensiune totla în contradicție cu rolul primordial, adesea declarat, al politicii monetare de a asigura obiective de ordin general, precum stabilitatea prețurilor. Intervenția în favoarea unei bănci sau alteia reprezintă, de fapt, o distorsiune a pieței realizată prin mijloace monetare şi o încălcare a regulilor jocului pe care se bazează o economie de piață‐liberă.
d) În concluzie, stabilizarea masei monetare este singurul rol acceptabil al politicii monetare în condiții de criză, iar exercitarea acestuia nu trebuie să presupună răsplătirea ineficienției unei instituții financiare sau a alteia. O anumită bancă poate intra în faliment, iar activele sale preluate în mod ordonat de alți acționari conform dreptului comercial, fără ca circulația monetară şă sufere un şoc. Stabilitatea sistemului monetare nu este, în ultimă instanță dependentă, de soarta niciunei companii/bănci private, nu contează cât de mare este aceasta, iar competivitatea unei instituții financiare nu trebuie să depindă de exercițiul
discreționar al politicii monetare. Aceasta trebuie să constituie cadrul relativ neutru în care se desfăşoară relațiile de producție şi schimb din economia reală. Cea mai bună garanție pentru această neutralitate este tocmai abolirea băncilor centrale, denaționalizarea monedei şi instaurarea unei competiții monetare între emitenți privați de monedă, conform propunerii
formulate de celebrul economist Friedrich von Hayek cu câteva decenii în urmă.

ART. 216. POLITICA FISCALA
(1) Politicienii si guvernantii Romaniei trebuie sa cunoasca analiza politicii fiscale in perioada de criza,pentru a putea lua masuri de evitare a revenirii crizei pe viitor.
(2) Analiza politicii fiscale anticriza.Criza economică a reînviat în forță politicile fiscal expansioniste de stimulare a economiei. Cu toate acestea,presiunea politică şi poate chiar psihologică creată în Statele Unite şi Europa de criza din momentul de față a dus la adoptarea unor vaste programe fiscale anti‐ciclice ale căror rezultate rămân deocamdată extrem de îndoielnice.
a) Politicia fiscala anti‐ciclica.În esență, obiectivul unei politici fiscale anti‐ciclice este stabilizarea economiei prin managementul cererii agregate.În momentul de față turbulențele inițiale din sectorul imobiliar, transferate repede în sectorul financiar, au dus la o diminuare a investițiilor, iar anticiparea unui nivel al cererii mai redus a dus la o diminuare a producției industriale. Ca urmare a acestei situații, consumul s‐a diminuat şi rata şomajului a crescut, evenimente care au exacerbat căderea în spirală a cererii agregate. În aceste condiții,activitatea economică a coborât sub nivelul PIB potențial, o măsură care încearcă să capteze, în baza trendului istoric, ritmul sustenabil de creştere al unei economii în absența unor şocuri. În condițiile unei căderi a activității economice sub nivelul său normal, se susține că în absența unei intervenții stabilizatoare a guvernului spirala descendentă se va amplifica până ce va atinge un punct de echilibru mult inferior nivelului la care opera anterior. Din acest motiv, o bună parte a guvernelor, atât din economiile dezvoltate cât şi din economiile emergente intrate în recesiune sau afectate de o încetinire a ritmului de creştere economică, au considerat că eforturile anti‐ciclice de la nivelul politicii monetare trebuie dublate de intervenții robuste la nivel fiscal. În consecință, s‐au adoptat sau urmează să se adopte o serie întreagă de programe menite să stimuleze consumul şi investițiile, fie prin cheltuieli publice (finanțate prin creşterea deficitelor bugetare), fie prin reduceri temporare de taxe (fără o reducere corespunzătoare a cheltuielilor publice, deci finanțate de asemenea prin deficite bugetare).
b) Carențele acesteia.Deşi în momentul de față popularitatea politicilor fiscale expansioniste în rândul autorităților guvernamentale este greu de contestat, bazele acestora şi şansele lor de reuşită sunt extrem de discutabile. Creşterea explozivă a deficitului bugetar pe fondul reducerii veniturilor fiscale presupune atragerea unor finanțări masive din sectorul privat intern sau extern. Dacă acestea se realizează prin împrumuturi externe, acest lucru înseamnă o creştere a datoriei publice sau, cu alte cuvinte, o creştere a poverii fiscale viitoare a contribuabililor autohtoni. Anticiparea unor taxe mai ridicate în viitor duce la o creştere a economisirilor şi o reducere a cheltuielilor – situație care contravine obiectivelor unei politicii anti‐ciclice de stimulare a cererii prezente. Cu toate acestea,ideea că nu există un prânz gratis în economie este larg recunoscută şi plata împrumuturilor în viitor va însemna deci un nivel mai redus al investițiilor şi o creştere economică mai redusă. În cazul în care deficitul bugetar va fi finanțat prin atragerea economiilor de pe plan intern, acest lucru va duce la o
deviere a resurselor din sectorul privat către sectorul public. Investițiile şi consumul generate de cheltuielile publice se vor face cu prețul investițiilor şi consumului care ar fi putut fi generate de sectorul privat în absența intervenției guvernamentale. În consecință, multiplicatorul politicii fiscale va fi nul sau nesemnificativ. La toate acestea se adaugă ineficiența şi distorsiunile
cauzate de institutiile publice datorate absenței stimulentelor economcie şi derogării de la calculul economic.
c) Intervențiile fiscale blochează ajustarea la malinvestițiile din trecut.Cel mai important efect negativ al intervențiilor fiscale este totuşi blocarea ajustării la erorile investiționale şi rispa de capital realizată în perioada premergătoare crizei, dar revelată
de aceasta. În cazul de față, este vorba de creşterea nesustenabilă a sectorului imobiliar, a consumului de bunuri durabile precum maşini, electornice etc sau, a unor serivicii precum educația universitară. Intervențiile guvernamentale au ca obiectiv tocmai „reumflarea” acestor sectoare, deşi criza a dovedit tocmai că acestea au crescut peste măsură, că trebuie să sufere o contracție şi că resursele dirijate în aceste activități trebuie eliberate către alte sectoare. Aceste ajustări microeconomcie sunt cheia ieşirii din criză, însă intervențiile guvernamentale bazate pe o optică macroeconomică le pierde cu totul din considerare. În plus,guvernul nu poate pretinde că ştie în ce domeniu ar trebui relocat capitalul dirijat anterior către sectorul imobiliar, unde ar trebui reangajată forța de muncă, care sunt prețurile la care ar trebui să aibă loc ajustarea ş.a.m.d. În schimb, intervenția guvernamentală aduce cu sine ineficiența birocratică, corupția şi clientilismul inerent oricărei discreții a puterii.
În consecință, cel mai bun rolul pe care guvernul îl poate juca, în vremuri de criză ca şi în vremuri de prosperitate, este să nu
joace niciun rol în alocarea resurselor economice şi să lase piața, adică acțiunea voluntară şi cunoaşterea personală a milioane de indivizi, să deruleze ajustările dureroase, dar fără îndoială necesare care vor asigura redresarea economică şi prosperitatea viitoare.

SECTIUNEA IV
SISTEMUL DE TAXE SI IMPOZITE

ART. 217 (fost 139) TAXE,IMPOZITE SI ALTE CONTRIBUTII FINANCIARE
(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri la bugetul Romaniei sunt contributiile financiare ale populatiei care asigura functionarea statului roman.Acestea trebuie sa nu impovareze populatia si sa se reintoarca la populatie sub forma de servicii si alte prestatii ale statului roman care sa asigure un nivel de trai decent cetatenilor sai.
(2) Impozitele, taxele şi orice alte venituri la bugetul Romaniei trebuie sa conduca la diminuarea saraciei extreme pana la eliminarea saraciei .Aceasta obligatie,sub sanctiunea demiterii Guvernului de catre Parlament,revine Guvernului.
Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc prin lege.
(3) Impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, în limitele şi în condiţiile legii,in functioe de venitul pe families au nucleu de familie.
(4) Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora.
(5) Redefinirea termenului din “somer” in “persoana dezocupata” si crearea unui prag national de echitate ca o masura menita sa asigure tuturor cetatenilor un venit minim care sa-i poata crea posibilitatea unui trai decent si care sa cuprinda si pe cei care au depasit conditiile somajului clasic,durata acestuia dar tot nu au vreun loc de munca sau vreun venit.
(6) Se va stabili printr-o lege a solidaritatii,venitul real pe persoana,familie si/sau nucleu de familie (persoanele inrudite ce traiesc sub acelasi acoperis),ca baza de calcul diferentiat pentru impozite si taxe,asigurari sociale,asigurari de sanatate,etc.Astfel se va emite la cerere un document fiscal de catre angajator pentru perioada aferenta unui an in urma prin care sa se demonstreze veniturile si contributiile fiscale la stat.Apoi in baza documentului fiscal de la locul de munca se va obtine un certificat fiscal de la orice C.A.F.(Centru Asistenta Fiscala privat sau de la stat) pe persoana,familie si nucleu de familie in care se spune (in baza legii) cat este necesar unei persoane dintr-o familie ca sa poata trai normal,adica un venit minim garantat per persoana si cat revine fiecarei persoane din nucleul familial in baza veniturilor demonstrate a fi obtinute pe anul trecut. Acest certificat fiscal anual este actul de baza cu care te poti duce la diverse sisteme de servicii publice (asistenta sanitara de orice fel,inclusiv dentist;operatii,medicamente; utilitati publice;ajutoare sociale;impozite;diverse contributii fiscale;abonamente transport in comun,e.t.c si ti se da un document in care iti spune ca in baza certificatului fiscal ,trebuie sa platesti serviciul cu un procent de:gratuit (sarac,sub venitul minim legal); 25%;50%;75%;100% (normal,venit mediu); 125% (peste mediu);150% (bogat);175% (super bogat);200%(lux);250% (super lux);300% (excentric...)
Astfel se va realiza o echitate sociala si cei saraci vor accede gratuit la servicii si utilitati publice,iar cei bogati sa contribuie mai mult,astfel incat sa existe o echitate contributiva si o solidaritate sociala.
(7) Parte din sumele obtinute vor constitui fondul de rezerva al Guvernului pentru urgente de tip catastrofe si calamitati naturale,infiintarea unor noi institutii,etc.
(8) Numarul,valoarea si abuzul de taxe si impozite nu trebuie sa impovareze populatia.Guvernul va respunde pentru acest lucru,conform legii organice ??????????????????????

SECTIUNEA V
FACILITATI

ART.218. FACILITATI FISCALE
Facilitatile fiscale sunt inlesnirile acordate de statul roman unor categorii de persoane fizice sau juridice,pentru contributia lor in dezvoltarea proprie si a Romaniei.
La orice euro trimis din Diaspora in tara prin orice mod dovedibil,sa se considere un 10% contributie la stat pentru vechime in munca.

ART.219. SUBVENTIILE DE STAT
Prin lege se va stabili domeniile,sectoarele si activitatile unde se pot acorda subventii de stat.

ART. 220. SCUTIRI DE TAXE SI IMPOZITE.
Prin lege se va stabili domeniile,sectoarele si activitatile unde se pot acorda scutiri de taxe si impozite.

SECTIUNEA VI
INTELIGENTA SI CREATIVITATE

ART. 221. INVENTIILE SI INOVATIILE
Inventiile si inovatiile sunt sustinute financiar de catre stat,cu conditia sa fie pusa in aplicare pe teritoriul Romaniei.

ART. 222. EXCELENTA IN TEHNOLOGIE SI INFORMATIE
Excelenta in tehnologie si informative este sustinuta financiar de catre stat,cu conditia sa fie pusa in aplicare pe teritoriul Romaniei.

ART. 223. CERCETAREA MILITARA SI SPECIALA
Se infiinteaza Institutul de Cercetari Militare,cu modul de organizare,functionare si atributii stabilite prin lege.

ART. 224. CERCETAREA SI TEHNOLOGIA SPATIALA
Se infiinteaza Institutul de Cercetari Silitare,cu modul de organizare,functionare si atributii stabilite prin lege.

SECTIUNEA VII
EVIDENTA OBIECTIVELOR ECONOMICE

ART. 225. EVIDENTA SEPARATA A OBIECTIVELOR ECONOMICE LA 31 DEC. 1989 SI ACTUALA
(1) Trebuie sa se tina o evidenta a obiectivelor economice care au existat la 31 dec. 1989 in fiecare localitate ci apoi centralizate pe judete si regiuni,pentru a se sti cum au disparut,si cine se face vinovat.
(2) Deasemeni se va tine o evidenta actuala,in acelasi mod a obiectivelor economice de dupa 1989 la zi.

CAPITOLUL XIII
MEDIUL INCONJURATOR

SECTIUNEA I
MEDIUL SANATOS SI POLITICI DE PROTECTIE SI IMBUNATATIRE A MEDIULUI

ART. 226. CE ESTE UN MEDIU SANATOS
(1) Un mediu sanatos este un mediu nepoluat,cu aer pur,ape limpezi,multa verdeata,paduri virgine,etc. Mentinerea unui mediu sanatos este obligatia tuturor cetatenilor Romaniei.Pentru functionarii care lucreaza in domeniul mediului devine o responsabilitate.
(2) Functionarii care lucreaza in domeniul mediului trebuie sa absolve cursuri speciale de Management al mediului.

ART. 227. PRINCIPIILE POLITICII DE MEDIU IN U.E.
(1)Politica de mediu a UE s-a cristalizat prin adoptarea unei serii de măsuri minime de protecţie a mediului, ce aveau în vedere limitarea poluării, identificarea cauzelor acestora, precum şi pe nevoia evidentă de a lua atitudine în vederea instituirii responsabilităţii financiare pentru daunele cauzate mediului. Această evoluţie conduce la delimitarea următoarelor principii de acţiune:
a) Principiul „Poluatorul plăteşte”: are în vedere suportarea, de către poluator, a cheltuielilor legate de măsurile de combatere a poluării stabilite de autorităţile publice.Altfel spus, costul acestor măsuri va fi reflectat de costul de producţie al bunurilor şi serviciilor ce cauzează poluarea;
b) Principiul acţiunii preventive: se bazează pe regula generală că „ e mai bine să previi decât să combaţi”;
c) Principiul precauţiei:prevede luarea de măsuri de precauţie atunci când o activitate ameninţă să afecteze mediul sau sănătatea umană, chiar dacă o relaţie cauză-efect nu este deplin dovedită ştiinţific;
d) Principiul protecţiei ridicate a mediului: prevede ca politica de mediu a UE să urmărească atingerea unui nivel înalt de protecţie;
e) Principiul integrării: prevede ca cerinţele de protecţie a mediului să fie prezente în definirea şi implementarea altor politici comunitare;
f) Principiul proximităţii: are drept scop încurajarea comunităţilor locale în asumarea responsabilităţii pentru deşeurile şi poluarea produsă .

Art. 228. MASURI DE PROTECTIE SI MENTINERE A MEDIULUI SANATOS
(1) Ca masuri de protective si mentinere a unui mediu sanatos avem:
-Gestionarea corecta a deşeurilor biologice
-Reducerea pana la eliminare a poluarii aerului
- Protecţia şi gestionarea corecta si eficienta a apei
-Protecţia naturii şi a biodiversităţii
- Protecţia solului si gestionarea corecta a acestuia
-Protecţia civilă a populatiei impotriva catastrofelor si dezastrelor naturale
-Reducerea pana la eliminare a poluarii fonice prin interzicerea claxonatului si a altor surse generatoare de zgomot
- Cooperarea cu ţările terţe pentru protejarea mediului si a planetei.
a) Stoparea desertificarii Romaniei prin:
- plantari de arbori si verdeata in orice loc posibil necultivat cu produse agricole,gazon sau flori;
- regularizarea cursurilor de apa si gasirea de noi surse de apa pentru mentinerea verde a tot ce este plantat.
- interzicerea taierilor de arbori sau paduri intregi fara plantarea altora in locul celor taiati,cu crestere rapida dar care pot mentine echilibrul ecologic.Taierile si exploatarile de paduri,indiferent ca sunt de stat sau private, trebuie sa aiba un regim special si aprobarile sa se dea de catre o comisie multidisciplinara si nu de un individ posibil corupt.
b) Prevenirea catastrofelor naturale gen alunecari de teren,inundatii,vanturi excesiv de puternice,tornade,ploi cu grindina de marimi ce pot produce pagube materiale se poate face prin:
-interzicerea de exploatari ilegale a resurselor de piatra si nisip prin balastiere,distrugand sau schimband cursul normal al unor rauri.
- neindiguiri sau neregularizarea unor cursuri de apa,care pot ameninta comunitati intregi sau culturi agicole prin inundatii
c) Limitarea si/sau lupta pentru diminuarea incalzirii globale se face prin:
- construirea de noi blocuri si case de locuit,vopsite total in alb,pentru a respinge caldura excesiva de vara ca urmare a incalzirii globale
- stimularea prin facilitati fiscale a vopsirii in alb si a celorlalte constructii deja existente.
- terenurile nefolosite pentru agricultura sau abandonate sa fie preluate de administratiile locale in proprietate prin confiscare si date gratuit in folosinta celor care le pot lucra.Daca sunt in afara circuitului agricol sa fie plantate cu paduri,pentru ca se stie ca pomii sunt plamanii planetei si produc aerul pe care il respiram,dar pot fi si o perdea de protectie impotriva vanturilor si chiar si un stavil natural impotriva alunecarilor de teren.
d) Combaterea poluarii aerului - strategie în vederea combaterii efectelor negative ale poluării aerului asupra mediului şi sănătăţii umane prin:
-diminuarea emisiilor de gaze si pulberi in aer cu ajutorul filtrelor si a unor
tehnologii moderne aplicate in industrie;
-construirea de vehicule cat mai putin poluante;
-plantarea unor zone verzi de protectie;
-producerea energiei prin procedee nepoluante(solar,eolian);
-utilizarea carburantilor nepoluanti de catre autovehicule sau dotarea acestora cu filtre speciale;
-extinderea si protejarea spatiilor verzi,a parcurilor,a gardurilor vii
-protejarea padurilor;
-sa se stranga reziduurile menajere in locuri special amenajate pentru a putea fi reciclate
- stoparea poluarii prin fum in industrie si circulatia autovehiculelor prin tehnologie evansata.
-interzicerea deversarii in lacuri,parauri,rauri,fluvii si mare a substantelor toxice sau nocive ,fara a fi reciclate si filtrate la standarde internationale
e) Protecţia solului prin urmatoarele masuri :
-constructia unor zone de depozitare a gunoaielor
-diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;
-folosirea judicioasa a ingrasamintelor,pesticidelor,precum si a metodelor agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc.
-construirea de spatii de epurare a apei;
-modernizarea gropilor de gunoi;
-ridicarea nivelului de securitate nucleara;
-controlul poluarii industriale si a substantelor chimice utilizate in procesele industriale;
-mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea lemnului padurilor numai in limita aprobata prin lege;
-combaterea eroziunii solului;
-colectarea rezidurilor menajere in recipiente speciale,pe sortimente(sticla,metal,hartie,material plastic etc.) si reciclarea acestora
f) Protectia apelor prin urmatoarele masuri:
-construirea de baraje;
-epurarea apelor reziduale(cu ajutorul filtrelor,a unor substante chimice sau a unor bacterii biodegradante etc.);
-construirea de bazine speciale de colectare a deseurilor si rezidurilor,pentru a impiedica deversarea directa a acestora in apele de suprafata;
-constructia de zone de protectie a apelor;
-construirea unor statii de epurare a apelor reziduale ale localitatilor;
-executia lucrarilor de indiguire si de construire a unor baraje;
-sa nu se arunce si sa nu se depoziteze pe maluri sau in albiile raurilor deseuri de orice fel
g) Utilizarea ilegala a pesticidelor în contextul dezvoltării durabile – strategie ce se realizeaza prin:
- minimizarea riscurilor la adresa sănătăţii şi mediului rezultate din utilizarea pesticidelor,
- îmbunătăţirea controlului asupra utilizării şi distribuţiei pesticidelor,
- reducerea nivelului substanţelor dăunătoare active prin înlocuirea lor cu alternative mai sigure,
- încurajarea obţinerii de recolte fără utilizarea pesticidelor,
- stabilirea unui sistem transparent de raportare şi monitorizare a progresului, inclusiv dezvoltarea de indicatori adecvaţi;
h) Protecţia şi conservarea mediului marin, cu scopul de a promova utilizarea mărilor în contextul durabilităţii şi conservarea ecosistemelor marine,inclusiv a fundurilor oceanelor, estuarelor şi zonelor de coastă, acordând o atenţie specială ariilor cu un grad mare de biodiversitate.
i) Reciclarea şi prevenirea deşeurilor stabilindu-se modalităţile de promovare a reciclării produselor sub raport cost-eficacitate.
j) Mediul urban – această strategie are deja identificate patru teme prioritare în sensul dezvoltării durabile, prin influenţa lor asupra evoluţiei mediului în spaţiul urban:transportul urban, gestionarea urbană durabilă, domeniul construcţiilor şi urbanismul/arhitectura urbană, si adoptarea unei „politici integrate a produselor (PIP)”,având ca scop reducerea degradării mediului de către diverse produse pe parcursul ciclului lor de viaţă şi conducând astfel la dezvoltarea unei pieţe a produselor ecologice.

Art. 229. INSTRUMENTE DE APLICARE A POLITICII DE MEDIU IN UE
(1) Politica de mediu se implementeaza prin trei tipuri de instrumente: legislative, tehnice şi instrumente economico-financiare, la care se adaugă un set de „instrumente ajutătoare” ce răspund mai degrabă noilor tendinţe şi strategii de protecţie a mediului.
a) Instrumentele legislative creează cadrul legal al politicii comunitare de protecţie a mediului sunt reprezentate de legislaţia din acest domeniu (Codul de mediu).
b) Instrumentele tehnice asigură respectarea standardelor de calitate privind mediul ambiental şi utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile. În categoria instrumentelor tehnice pot fi incluse:
-Standarde şi limite de emisii etc. sunt incluse în legislaţia specifică şi au menirea de a limita nivelul poluării mediului şi de a identifica marii poluatori.
-Cele mai bune tehnologii disponibile (BAT): legislaţia de prevenire şi control a poluării industriale impune utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile la un moment dat; Instituţii specializate elaborează Ghiduri BAT pentru diverse domenii industriale (energie,metalurgie, chimie etc.) şi a căror utilizare devine obligatorie .
-Denominarea „eco” (eco-etichetarea),este un instrument ce are drept scop promovarea produselor cu un impact de mediu redus, comparativ cu alte produse din acelaşi grup. În plus, denominarea „eco” oferă consumatorilor informaţii clare şi întemeiate ştiinţific asupra naturii produselor,orientându-le astfel opţiunile. Această denominare are rolul evidenţierii produselor comunitare care îndeplinesc anumite cerinţe de mediu şi criterii „eco” specifice, criteria stabilite şi revizuite de Comitetul Uniunii Europene pentru Denominare Eco15 – responsabil de altfel şi pentru evaluarea şi verificarea cerinţelor referitoare la acestea. Produsele care au îndeplinit criteriile de acordare a acestei denominări pot fi recunoscute prin simbolul
„margaretei”(logo-ul specific).
Alte două instrumente sunt reprezentate de reţelele de măsură şi control a poluării aerului,solului apei etc. şi de bazele de date privind nivelul poluării, pragurile de alertă, inventarul de emisii poluante etc. Acestea monitorizează permanent situaţia mediului şi oferă informaţiile necesare iniţierii de acţiuni cu scop reparatoriu şi preventiv.
-Criteriile aplicabile inspecţiilor de mediu în statele UE.
c) Instrumentele financiare principale ale politicii de mediu sunt reprezentate de programul LIFE şi de Fondul de Coeziune.
1 - Programul LIFE este instrumentul financiar al Uniunii Europene pentru mediu și politici climatice. Obiectivul său general vizează implementarea, actualizarea şi dezvoltarea politicii şi a legislaţiei UE privind mediul și clima, prin co-finanţarea proiectelor care adaugă valoare spaţiului european. Programul LIFE este structurat în trei componente tematice: LIFE - Natură, LIFE - Mediu şi LIFE -Ţări terţe, toate trei urmărind îmbunătăţirea situaţia mediului înconjurător dar fiecare dintre ele având buget şi priorităţi specifice. Componenta Măsuri însoţitoare funcţionează ca o subcategorie a acestora şi are rolul de a asista cu materiale, studii şi informaţii implementarea celor trei componente tematice, precum şi de a finanţa acţiuni de diseminare şi schimb de bune practici. Toate componentele sunt supuse condiţiei co-finanţării de către statele. În limba engleză, „life” înseamnă „viaţă”.
2-Fondul de coeziune este destinat statelor membre al căror venit naţional brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. Acesta vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.
Fondul de Coeziune are următoarele caracteristici:
-acorda sprijin financiar numai Statelor Membre care au un PIB/locuitor mai mic de 90% din media comunitară.
- co-finanţeaza proiectele din domeniile protejării mediului şi dezvoltării reţelelor de transport trans-europene;
-suportul financiar este acordat acelor state care au elaborat programe, prin care se acceptă condiţiile referitoare la limitele deficitului bugetar, deoarece se are în vedere legătura dintre acest fond şi obiectivul realizării uniunii economice şi monetare.

ART. 230. STRATEGII ALE POLITICII DE MEDIU
(1) Strategiile de realizare ale politicii de mediu întăresc principiul subsidiarităţii (adică delegarea de responsabilităţi statelor membre, în timp ce UE trasează numai cadrul general, obiectivele ce trebuie avute în vedere) şi încearcă înlocuirea abordării verticale tradiţionale, de tip comandă şi control, prin promovarea unui model alternativ de realizare a obiectivelor de mediu ale
UE.Se poate spune că aceste strategii sunt un fel de „instrumente ajutătoare”, care vin să completeze instrumentele standard şi care acţionează ca stimulente în vederea adoptării de măsuri pentru protecţia mediului sau care accentuează tendinţa spre o abordare bazată pe principiul voluntariatului. Astfel:
-Dezvoltarea durabilă,
-Programul de promovare a ONG-urilor active în domeniul protecţiei mediului,
-Politica Integrată a Produselor (PIP),
-Acordurile voluntare de protecţia mediului şi reducerea poluării,
-Taxele şi impozitele de mediu în cadrul Pieţei Unice,
-Strategia europeană de mediu şi sănătate.

a) Dezvoltarea durabilă
Dezvoltarea este durabila atunci cand are la baza atat obiective economice cat si obiective sociale si de mediu.
Dezvoltarea durabila este un obiectiv fundamental al Uniunii Europene. Scopul abordarii este imbunatatirea continua a calitatii vietii si a bunastarii generatiilor prezente si viitoare, printr-o abordare integrata intre dezvoltarea economica, protectia mediului si justitie sociala.Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltare durabilăse refera la:
- masuri de combaterea schimbarii climatice, reducerea emisiilor de gaze ce generează efectul de seră si utilizarea de energie nepoluanta
-sănătatea publica- asigurarea calităţii şi siguranţei alimentelor pe tot parcursul lanţului alimentar;
-gestionarea responsabilă a resurselor natural prin eliminarea relaţiei cauzale existente între utilizarea resurselor şi creşterea economică precum şi stoparea distrugerii biodiversităţii;
-dezvoltarea de sisteme de transport ce nu dăunează mediului si eliminarea relaţiei cauzale existente între dezvoltarea transportului şi creşterea economic precum si utilizarea responsabila a terenurilor.

b) Programul de promovare a ONG-urilor active în domeniul protecţiei mediului
Acest program funcţionează ca un instrument financiar şi încurajează participarea sistematică a ONG-urilor la dezvoltarea politicii comunitare de mediu, precum şi sprijinirea asociaţiilor locale şi regionale mici ce contribuie la aplicarea aquis-ului comunitar. Rolul său de stimulent este materializat prin acordarea de subvenţii (granturi) ONG-urilor active în domeniul protecţiei mediului, pe baza unor propuneri trimise de acestea si promovează educaţia pentru protecţia mediului şi sprijinirea implementării legislaţie comunitare de mediu.

c) Politica integrată a produselor (PIP)
PIP are la bază Cartea verde a unei politici integrate a produselor şi urmăreşte să minimizeze degradarea pe care unele produse o cauzează mediului pe durata ciclului lor de viaţă şi propune o abordare voluntară în vederea „produselor verzi”, precum şi o strânsă cooperare cu părţile interesate. Principiile de bază ale acestei strategii sunt:
- gândirea în perspectiva ciclului de viaţă al produselor;
- implicarea pieţei, prin crearea de stimulente în vederea încurajării cererii şi ofertei de “produse verzi”;
- implicarea părţilor interesate;
- actualizarea şi dezvoltarea continuă;
- crearea de instrumente variate.
În ceea ce priveşte implementarea sa, au fost identificate două direcţii de acţiune:
-stabilirea de „condiţii cadru” – adică promovarea acelor tipuri de măsuri şi instrumente aplicabile mai multor produse diferite;
-crearea unei „abordări specifice produsului” – adică identificarea produselor cele mai dăunătoare la adresa mediului şi dezvoltarea de proiecte pilot pentru demonstrarea practică a beneficiilor aplicării PIP.
În momentul de faţă, această strategie se află încă în faza promovării obiectivelor şi a elaborării modalităţii de transpunere în practică a principiilor sale

d) Acordurile voluntare de mediu
Acordurile de mediu reprezintă o formă de co-reglementare, cu rolul de a sprijini implicarea activă şi responsabilizarea agenţilor economici faţă de protecţia mediului. Acordurile de mediu au un caracter voluntar şi sunt folosite în mod curent în toate statele membre, la nivel naţional, regional sau local, însă apar ca o noutate la nivelul UE – ca acorduri încheiate între Comisia Europeană şi federaţiile industriale europene. Elementul de noutate este reprezentat de stabilirea unui cadru legal pentru utilizarea acordurilor voluntare de mediu;
Reglementarea funcţionării acestora, adusă de Comunicarea din iulie 2002, stabileşte trei tipuri de acorduri posibile:
-acorduri din proprie iniţiativă – se referă la iniţiativele sectorului industrial îndomenii în care Comisia nu intenţionează să propună reglementări şi pe care le poate sprijini printr-o recunoaştere formală;
-auto-reglementări – reprezintă situaţiile în care reprezentanţii industriei aleg să reglementeze un aspect controversat, pentru a preveni o reglementare legislativă din partea Comisiei;
-co-reglementări: constituie un tip mai strict de reglementări, în care UE stabileşte obiective şi cerinţe de monitorizare, iar sectorul industrial decide asupra măsurilor ce trebuie luate în acest scop.
Domeniile în care aceste acorduri la nivel comunitar pot avea un rol însemnat sunt: impactul produselor din PVC asupra mediului, politica integrată a produselor, schimbarea climatică şi gestionarea deşeurilor.

e) Taxele şi impozitele de mediu
Taxele şi impozitele de mediu au fost adoptate ca o modalitate de a promova utilizarea instrumentelor fiscale în vederea creşterii eficacităţii politicii de mediu. Acestea sunt taxe şi impozite impuse în şi de către Statele Membre (şi nu la nivel comunitar), strategie ce a fost permanent încurajată de către Comisia Europeană şi care presupune utilizarea a două categorii de taxe şi impozite de mediu:
-cele care se aplică emisiilor poluante ( de exemplu, taxe pe poluarea apei, pe emisiile de zgomot în domeniul aviatic);
-cele care se aplică produselor (taxe pe pesticide, accize pe petrol, etc.);
Veniturile realizate din aceste taxe şi impozite se adaugă la bugetele Statele Membre şi pot fi utilizate în scopul finanţării activităţilor de protecţie a mediului, dar şi pentru reducerea altor taxe (cum ar fi taxele de muncă).
În acest context, strategia UE constă în:
-colectarea experienţelor SM privind taxele de mediu,
-analizarea efectelor economice şi de mediu ale taxelor şi impozitelor existente,
-monitorizarea efectelor acestora asupra Pieţei Unice şi asupra competitivităţii industriei europene,
cu scopul de a aprecia eficacitatea acestor instrumente fiscale şi eventuala posibilitate a translatării lor la nivel comunitar.

f) Strategia europeană de mediu şi sănătate (SCALE)
Această strategie este cea mai recentă acţiune în domeniu şi are în vedere relaţia complexă şi direct cauzală existentă între poluarea, schimbarea caracteristicilor mediului şi sănătatea umană.Elementul de noutate al acestei strategii este centrarea pe sănătatea copiilor, care reprezintă cel mai vulnerabil grup social şi cel mai afectat de efectele poluării mediului,spre deosebire de restul legislaţiei de mediu, care este bazată pe norme şi standarde pentru adulţi. Dezvoltarea acestei strategii are la bază 5 elemente cheie:
-va fi fundamentată ştiinţific şi va analiza interacţiunile complexe dintre diverşi
poluanţi şi organismul uman;
-va fi centrată pe copii şi va iniţia acţiuni pilot asupra poluanţilor cu relevanţă specifică pentru copii (precum dioxinele şi metalele grele) şi asupra substanţelor cuacţiune endocrină;
-îşi propune să crească gradul de informare şi responsabilizare a părţilor interesate şi al publicului;
-legislaţia UE va completa legile naţionale şi va fi revizuită pentru a reflecta situaţia şi nevoile speciale ale copiilor;
- va evalua constant acţiunile întreprinse în acest scop.
Pentru dezvoltarea acestei strategii,Comisia are în vedere o serie de întîlniri cu părţile interesate,în vederea stabilirii unor grupuri de lucru şi grupuri consultative, precum şi în scopul determinării rolului acestora din urmă în cadrul implemetării SCALE.

(2) Toate abuzurile contra naturii conduc lamasuri drastice contra celor care le fac.
(3) Se instituie profesia cu pregatire militara de garda de mediu,structura de tip politienesc si cu echipament si insemne distinctive, care controleaza,constata si sanctioneaza orice abatere de la normele legale in materie mediu.

ART. 231. POLITICA DE MEDIU IN ROMANIA
(1) Politica de mediu este concepută ca formă a politicii generale a statului,având ca sarcină stabilirea strategiilor,obiectivelor şi priorităţilor,metodelor ş i mijloacelor implicate în acţiunile desfăşurate pe plan naţional în scopul prevenirii şi combaterii poluării,a conservării şi dezvoltării durabile a mediului. Reprezetând o politică specială,politica de mediu înseamnă în acelaşi timp şi evaluarea siţuatiilor reale ale mediului,constatarea influenţelor negative asupra mediului,stabilirea instituţionalizată a măsurilor necesare organelor statale în protejarea şi conservarea mediului,precum şi stabilirea sistemelor de sancţionare în caz de poluare şi a cuantumului sancţiunilor aplicabile. In anul 1992,s-a elaborat primul document oficial ce stabileşte obiecivele naţionale în domeniul protecţiei şi conservării durabile a mediului,Strategia Naţională de Proţectie a mediului,reactualizată în 1996 şi în 2002 în conformitate cu dispoziţiile comunitare în domeniu. Structurată în două părţi,
Strategia Naţională de Mediu procedează la o prezentare a principalelor resurse naturale si a elementelor privind starea
Economic şi caliatea factorilor de mediu precum şi o prezentare a principalelor resurse de protecţie a mediului, a priorităţilor şi obiectivelor pe termen scurt,mediu şi lung
(2) Principiile politicii de mediu sunt:
-principiul precauţiei cu privire la activitaţile cu impact asupra calităţii mediului si prevenirea poluării;
-principiul prevenirii poluării şi a riscurilor ecologice;
-principiul conservării biodiversitătii,a mostenirii culturale şi istorice;
-principiul potrivit căruia poluatorul şi utilizatorul ,,plăteşte”,în sensul ca sunt obligaţi la plăţi directe atât cei ce poluează mediul cât şi cei care utilizează resursele naturale ale mediului;
-principiul stimulării activităţilor de redresare a mediului (prin acordarea de subvenţii, credite cu dobândă mică, etc.).
-principiul conservarii şi îmbunătăţirii condiţiilor de sănătate a oamenilor;
-dezvoltarea durabilă;
În ceea ce priveşte priorităţile identificate, acestea reflectă nu numai nevoile naţionale, dar şi tendinţele şi iniţiativele existente pe plan global, ele fiind:
-menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi calităţii vieţii;
-menţinerea şi îmbunătăţirea potenţialului existent al naturii;
-apărarea împotriva calamităţilor şi accidentelor naturale;
-raportul maxim cost-beneficiu;
-respectarea programelor şi convenţiilor internaţionale privind protecţia mediului.
Etapele de dezvoltare a strategiei constau în: analiza situaţiei existente,identificarea problemelor, stabilirea obiectivelor strategice, evaluarea opţiunilor de atingere a obiectivelor şi elaborarea unui „Plan Naţional de Gestionare a Deşeurilor.Planul se ajustează în funcţie de propunerile incluse în planurile regionale, locale şi sectoriale şi propune măsuri pentru următoarele tipuri de deşeuri: deşeuri municipale, deşeuri de producţie, deşeuri periculoase şi deşeuri reglementate prin acte legislative specifice.
(3) Programe de sprijin a politicii naţionale de mediu
Strategiile de dezvoltare a politicii naţionale de mediu sunt conturate în funcţie de priorităţile UE şi necesităţile si priorităţile naţionale. Astfel, se poate vorbi despre extensii ale programelor comunitare dar şi de iniţiative naţionale şi iniţiative conforme strategiilor internaţionale de protecţia mediului.

SECTIUNEA III
ENERGII NEPOLUANTE

ART. 232. ENERGII HIDROELECTRICE, EOLIENE, SOLARE SI ALTE TIPURI DE ENERGIE NEPOLUANTA
(1) Pentru a asigura independenta energetica a tari,concomitent cu satisfacerea cerintelor tot mai mari de energie electrica,dar obtinute respectand si nepoluand mediul inconjurator,Guvernul este obligat sa incurajeze si sa subventioneze producerea de energie electrica nepoluanta din surse alternative,fie pentru consum casnic,fie pentru introducerea acesteia in sistemul national de distributie a energiei electrice,contra cost.
(2) Vor fi subventionate de stat,indiferent de cine este producatorul,capacitatile de productie de energie electrica de tip hidroelectric,eolian, solar, al valurilor,al mareelor si alte tipuri de energie nepoluanta.

CAPITOLUL XIV
EDUCATIA
ART. 233. EDUCATIA
(1) Educatia si Sanatatea sunt prioritatile oricarei guvernari.In Educatie trebuie facuta o reforma profunda la standardele UE si totala in ceea se priveste sistemul national de educatie,programele scolare,materiile de predat,orarul,stimulente de performante,asigurarea de cazare si masa in spatii proprii ale liceelor si facultatilor pentru elevi si studenti,etc.
(2) Guvernul va asigura unitatilor de invatamant liceal si universitat spatii de cazare si masa si burse de merit sau sociale pentru cei care au capacitatea intelectuala dar nu au posibilitati financiare sa urmeze studiile respective.
(3) Intrarea la liceu si facultati de stat sau private se face prin consurs.Ministerul Educatiei are obligatia elaborarii subiectelor de concurs si a programelor de pregatire ce vor fi date concurentilor.
(4) Guvernul va aloca 5% din PIB Educatiei si va elabora un Plan National in Educatie) cu stategii,termene,responsabilitati.
(5) Se reimplementeaza efectuarea de practica in unitatile de invatamant professional,prin acorduri directe intre unitatea de invatamant si unitatea de efectuare a practicii.Pentru aceasta ,unitatea de efecture a practicii primeste facilitate fiscale.
(6) Invăţământul general de 8 clase este obligatoriu. Invăţământul liceal este de 3 ani,cel profesional de 2 ani, învăţământul superior de 3 ani pentru cei care nu doresc sa continue cu masterat si alte forme superioare de specializare,de 4 ani pentru învăţământul superior de celelalte tipuri,mai putin medicina unde studiile sunt de 5 ani.
(7) Se considera studii liceale incheiate chiar si fara bacalaureat.In acest sens,cei care au terminat studiile liceale fara BAC,pot fi considetati absolventi de liceu,pe diploma scriindu-se “faca bacalaureat”.Acestia nu au dreptul sa continue studiile in universitati.
(8) Se considera studii universitare incheiate chiar si fara diploma de licenta,documentul care i se va da fiind o “diploma universitara”.Acestora li se vor recunoaste a fi absolventi de studii universitare dar nu au dreptul sa continue studiile cu masterat,doctorat sau alte forme de specializare superioare.Exceptie fac universitatile de medicina pentru care absolventii trebuie sa aiba licenta pentru a li se recunoaste studiile universitare.
(9) Pe baza se reciprocitate,cetatenilor UE le sunt recunoscute studiile de toate formele si gradele doar prin prezentarea diplomei tradusa si legalizata.Pentru cei non UE se aplica regulile actuale.

CAPITOLUL XV
SANATATEA
ART. 234. SANATATEA
(1)Sanatatea si Educatia sunt prioritatile oricarei guvernari.In sanatate trebuie facuta o reforma profunda la standardele UE in tot sistemul.Spitalele si unitatile sanitare de toate tipurile trebuie sa aiba standardele UE in ce priveste calitatea actului medical,dotarea, hrana si cazare,specialisti suficienti etc.Institutiile se invatamant sanitar trebuie sa fie dotate corespunzator si la standard UE iar elevilor si studentilor sa li se asigure efectuarea de practica.Prin contract intre student,Ministerul Sanatatii si unitatea de invatamant din medicina se poate asigura repartitie dupa absolvire,cu conditia de a nu parasi locul unde a fost repartizat cel putin 5 ani,cat au durat si costat studiile medicale suportate de stat.Nerespectarea angajamentului presupune rambursarea cheltuielolor facute de stat pentru studiile sale.
(2) Pentru a stopa exodul de specialisti in medicina in strainatate,prin lege,statul va mari salariile tuturor celor din sanatate,la nivel european,concomitent cu obligarea beneficiarilor,sub sanctiuni penale ca nu vor mai cere,primi sau conditiona actul medical de bani sau alte foloase materiale sau de alta natura din partea pacientilor.Pentru aceasta se va asigura monitorizarea video a intregii unitati medicale prin camere video instalate in toate spatiile (saloane,birouri ,cantine,holuri etc) iar inregistrarile zilnice sunt valorificate de specialisti din Ministerul de Interne.
(3) Refuzul unui act medical,chiar si fara a fi considerat urgent (dar in urma carora s-a demonstrat anterior ca s-a murit) si malpraxisul sunt considerate cause penale si tratate ca atare.In aceste cazuri nu se fac cercetari interne de catre aceiasi unitate sanitara ci de la o unitate sanitara medico-legala iar masurile administrative sunt stabilite de aceasta unitate medico-legala.Astfel se va elimina musamalizarea sau acoperirea cauzelor sau cadrelor medicale vinovate.
(4) Sanatatea va primi de la Guvern 5% din PIB. ??????????????????



CAPITOLUL XVI
CULTURA SI PATRIMONIUL NATIONAL
ART. 235 ACCESUL LA CULTURA
Accesul la cultura este garantat tuturor.Pentru dezvoltarea sectorului cultural se vor implementa urmatoarele cai de actiune:
1.Dezvoltarea economiei culturale prin asigurarea unui cadru juridic, economic şi financiar-fiscal eficient, eficace şi stimulativ care să răspundă nevoilor specifice ale creatorilor (artişti independenţi si liber profesionişti), producătorilor şi mediatorilor (instituţii publice de cultură, organizaţii neguvernamentale şi IMM-uri creative) şi ale consumatorilor/publicului.
2.Protejarea patrimoniului cultural naţional, a celui aparţinând culturii minorităţilor naţionale, precum şi a patrimoniului imaterial, prin programe şi măsuri specifice privind evaluarea, restaurarea şi conservarea, respective punerea lor în valoare şi reinserţia în viaţa comunităţii, prin dezvoltarea de proiecte integrate şi de reţele de cooperare.
3.Dezvoltarea unor politici comune între cultură
şi educaţie atât în ceea ce priveşte educarea publicului tânăr pentru consumul cultural şi dezvoltarea abilităţilor lor creative, cât şi în ceea ce priveşte educaţia artistică specializată precum şi pentru formarea profesională continuă şi reconversia profesională.
3.Utilizarea fondurilor europene pentru sectorul culturii:
–Restaurarea monumentelor istorice
–Încurajarea/promovarea tradiţiilor şi meşteşugurilor
–Turismul cultural
5.Dezvoltarea, renovarea şi înzestrarea corespunzătoare a infrastructurilor culturale în acord cu nevoile culturale actuale, sprijinirea înfiinţării de noi muzee şi spaţii expoziţionale.
6.Dezvoltarea parteneriatului între stat şi culte în domeniile social, cultural, educaţional şi susţinerea relaţiei de respect şi cooperare între culte în beneficiul întregii societăţi, inclusiv prinsprijinirea creării unor centre de asistenţă socială.
7.Promovarea unui parteneriat activ între stat şi culte prin crearea unor centre de asistenţă socială, încurajând astfel misiunea socială a bisericilor şi cultelor.

CAPITOLUL XVII
TERORISMUL,CRIMA ORGANIZATA SI TRAFICUL DE FIINTE UMANE

SECTIUNEA I
TERORISMUL INTERNATIONAL-FLAGELUL LUMII CONTEMPORANE

ART. 236. DEFINITIA TERORISMULUI
(1) Terorismul este o tactică de luptă neconvențională folosită pentru atingerea unor obiective politice. El se bazează pe acte de violență spectaculară acționate asupra unor populații neimplicate în mod direct în conflict dar cu potențial de presiune asupra conducerii (stat , organizații, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul scontat de teroriști - producerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale. Terorismul, înseamnă, în esenţa sa, şi în sensul cel mai larg ce se poate da acestui termen, înfricoşarea unei populaţii prin acte de violenţă. „Terorismul este un alt tip de război – nou ca intensitate dar vechi ca origine – un război al gherilelor, al rebelilor, al asasinilor, un război dus prin ambuscade, nu prin luptă, prin infiltraţie, nu prin agresiune, în care victoria se obţine prin erodarea inamicului şi nu prin angajarea lui”Mai pe scurt,terorismul reprezintă folosirea sistematică a terorii în special pentru finalităţi coercitive si inseminarea panicii.El s-a manifestat sub toate formele posibile,cu mijloacele la dispoziţie şi aproape peste tot în lume. Mijloacele au fost mereu altele, esenţa a rămas însă aceeaşi: înfricoşare, distrugere, ucidere. Din păcate, şi terorismul, ca şi războiul, face parte, într-un fel, din arsenalul prin care lumea se neagă pe sine, se urăşte şi se autodistruge, crezând că se purifică.
(2) Pe teritoriul Romaniei terorismul este ilegal.
(3) Faptele de terorism sunt de cea mai inalta gravitate si afecteaza siguranta nationala.In acest sens pedepsele sunt maxime,adica 25 ani,plus confiscarea intregii averi si interzicerea tuturor drepturilor..Daca sunt si victime in urma actiunilor teroriste,atunci pedeapsa maxima este moartea prin injective letala plus confiscarea intregii averi.

ART. 237. CARACTERISTICILE TERORISMULUI
Terorismul reprezintă ansamblul de acţiuni şi/sau ameninţări care prezintă pericol public şi afectează securitatea naţională, având următoarele caracteristici:
a) sunt săvârşite premeditat de entităţi teroriste, motivate de concepţii şi atitudini extremiste, ostile faţă de alte entităţi, împotriva cărora acţionează prin modalităţi violente şi/sau distructive;
b) au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natură politică;
c) vizează factori umani şi/sau factori materiali din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinând acestora;
d) produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei, menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite.
ART. 238. SCOPURILE GENERALE ALE TERORISMULUI
(1) Complexitatea terorismului, a formelor sale de manifestare, creşterea numărului grupărilor şi organizaţiilor teroriste, diversitatea orientărilor acestora, presupune, implicit, o evoluţie corespunzătoare a scopurilor urmărite. În principal, acestea ar putea fi grupate astfel:
a) Realizarea unor scopuri politice, cum ar fi: soluţionarea problemelor legate de supravieţuirea şi afirmarea unor etnii sau naţionalităţi, determinarea unor schimbări radicale în viaţa politică a unui stat, încetinirea sau stoparea unor procese politice, încordarea relaţiilor între state;
b) Atragerea atenţiei opiniei publice interne şi internaţionale asupra “ţelului nobil” urmărit, asupra necesităţii soluţionării într-un mod a problemelor conflictuale dintr-o regiune, asupra unei ideologii, asupra “nedreptăţilor şi persecuţiilor” la care este supus un grup social. De fapt, opinia publică este principală forţă căreia i se adresează terorismul din punct de vedere propagandistic şi psihologic. Sensibilizând chiar şi un segment redus al populaţiei, terorismul provoacă o polarizare a societăţii;
c) Subminarea autorităţii regimurilor politice din unle ţări prin crearea unei stări de încordare interrnă, de nesiguranţă şi incertitudine, de haos economic şi social. Toate acestea duc la discreditarea conducerii politice şi economice, generează şi alimentează neîncrederea populaţiei în competenţa organismelor menţionate;
d) Obligarea autorităţilor să satisfacă unele cereri vizînd: eliberarea unor membri ai grupărilor sau organizaţiilor teroriste deţinuţi în închisori din diferite state, obţinerea unor mijloce financiare, materiale ori de transport drept răscumpărare, obţinerea unor baze de retragere şi ascundere, de cazare, pregătire etc. Unul dintre scenariile cele mai temute în ţările vestice este obţinerea de arme neconvenţionale (chimice, biologice, nucleare) de către un grup nestatal, stat instabil sau care are interesul să câştige din vânzarea lor cu orice preţ. Ei pot să-şi îmbrace gigantica lor operaţiune de extorcare în religie, anti-globalizare, anti-Vest sau orice altă idee de circulaţie, pentru a dezorienta opinia publică.
e) Intimidarea şi influenţarea poziţiei unor personalităţi, organisme sau guverne, în soluţionarea unor probleme social-politice, economice, diplomatice etc;
f) Promovarea unor interese de grup: naţionale, religioase, etnice, ideologice, naţionaliste, separatise, revigorarea unor organizaţii extremiste, fasciste sau cu tentă fanatică;
g) Răzbunarea faţă de unele personalităţi, organisme sau guverne, pentru prejudiciile aduse organizaţiei sau grupării prin unele măsuri luate;
h) Realizarea unor scopuri militare: dezorganizarea conducerii la nivel strategic sau operativ, diminuarea sau distrugerea parţială a potenţialului militar al adversarului, dezorganizarea sistemului logistic, paralizarea sistemelor de comunicaţii şi telecomunicaţii; activităţi de propagandă şi dezinformare, suprimarea sau răpirea uno personalităţi politice şi militare, organizarea de revolte şi răscoale, a luptei de gherilă, organizarea evadării şi evacuării prozonierilor etc;
i) Fanatismul religios - contrar percepţiei generale, fanatismul religios este numai rareori motivul actelor teroriste. Această confuzie este întreţinută atât de tendinţa factorilor politici şi mass-media de a pune etichete de extremism organizaţiilor teroriste, cât şi a grupurilor teroriste care îşi asumă în mod fals motivaţii religioase pentru dezvoltarea propriei baze de susţinere.
j) Într-un posibil conflict, beligeranţii vor urmări obţinerea unei victorii rapide asupra adversarului, prin distrugerea potenţialului militar, înlocuirea guvernelor ostice cu alte guverne, docile, obiective ce ar putea fi realizate prin întrebuinţarea pe scară largă a elementelor terorist-diversioniste, concomitent cu angajarea masivă a forţelor armate operaţionale.
ART.239 FORME DE MANIFESTARE SI TIPURI DE TERORISM
(1) În strânsă legătură cu scopurile urmărite de actul terorist sunt mai multe tipuri şi forme de manifestare a terorismului.
a) În funcţie de modalităţile de aducere la îndeplinire a scopului propus, terorismul poate fi direct şi indirect.
-Terorismul direct presupune ca acţiunea respectivă să vizeze direct şi nemijlocit scopul propus. Este cazul când un şef de stat este asasinat în scopul înlocuirii cu un altul care să promoveze anumite reforme aşteptate de gruparea teroristă;
-Terorismul indirect este acel tip de acţiune prin care se comite doar un act ce reprezintă el însuşi o infracţiune ce precede acţiunea teroristă propriu-zisă (ca de exemplu, procurarea de materiale explozive pentru o grupare teroristă pentru a fi utilizate ulterior într-un atac).

b) In raport cu elementul psihologic care-i animă pe membrii organizaţiei teroriste şi mobilul acestora, putem distinge : terorismul de drept comun, terorismul social, terorismul politic, terorismul religios şi terorismul cultural.
-Terorismul de drept comun reprezintă acel gen de terorism care cade sub incidenţa legii penale ca o infracţiune obişnuită, dar la care metoda de execuţie este caracterizată de teroare. Pot fi calificate drept acţiuni teroriste acele acţiuni care, deşi vizează scopuri particulare sau au drept obiect un interes personal (de exemplu, obţinerea unor sume de bani pentru asigurarea protecţiei, şantajul, practicile bandelor de tâlhari tip raket etc.), imprimă o stare de teroare victimelor, care pot fi indivizi izolaţi, familii sau grupuri de persoane (comercianţi, turişti, transportatori ş.a.).
-Terorismul social urmăreşte punerea în practică a unei ideologii sau doctrine sociale ori economice, de regulă prin distrugerea sau schimbarea ordinii sociale a unei orânduiri. De obicei, consecinţele se produc pe teritoriul unui stat, dar uneori pot influenţa anumite evoluţii din teritoriile vecine.
-Terorismul politic este caracterizat prin faptul că elementul subiectiv al infracţiunii este de ordin politic, actul de teroare este îndreptat asupra statului, organelor sale sau reprezentanţilor săi, împotriva organizării sale politice sau formei de stat.
-Terorismul religios, reprezintă asocierea dintre religie şi terorism.Drept cauză a terorismului religios şi etnic a fost dat de către analiştii economici, eşecul economic din unele regiuni ale lumii. Terorismul religios vizează lumea întreagă, dar mai ales civilizaţia occidentală, cu leagănul ei european şi configuraţia ei actuală de influenţă americană. Procesul de mondializare forţată, efectele colaterale ale acesteia, creşterea sărăciei şi a gradului de insecuritate, concomitent cu mărirea enormă a decalajelor între bogăţie şi sărăcie, între lumea bogată şi lumea săracă şi cu explozia demografică, au determinat populaţia să-şi pună speranţele în miracolul credinţei.
-Terorismul cultural vizează în principal distrugerea valorilor unui stat, care poate conduce la pierderea identităţii naţionale a cetăţenilor acestuia.Terorismul cultural nu este un mijloc de confruntare, ci unul de distrugere a sistemelor de valori. El se desfăşoară în cadrul a ceea ce numim „cultură de piaţă“, care nu are nici o legătură cu sistemele de valori ale lumii, cultura autentică. Terorismul cultural poate îmbrăca unele forme cum sunt: pornografia, invadarea pieţei cu filme sau producţii care cultivă violenţa, egoismul, lipsa de respect faţă de valorile proprii, distrugerea simbolurilor (ceea ce s-a încercat în atentatele de la 11 septembrie) etc.

c) În raport cu mijloacele utilizate de terorişti putem avea: terorism comis prin mijloace tradiţionale, terorism electronic şi terorism nuclear, chimic şi biologic.
-Terorism prin mijloace tradiţionale am putea denumi actele ce se comit prin utilizarea unor metode şi mijloace frecvent folosite, respectiv: atacuri cu bombă, maşini capcană, explozii declanşate de terorişti sinucigaşi, atentate asupra unor personalităţi etc.
-Terorismul electronic presupune atacul împotriva sistemelor de calculatoare, prin intermediul cărora se conduc aproape toate domeniile economice şi sociale: controlul traficului aerian şi al altor mijloace de transport, coordonarea serviciului securităţii naţionale, coordonarea sistemului bancar ş.a.Obiectivul său este să altereze sau să distrugă informaţia, îndeosebi pe cea de valoare strategică. Se acţionează anonim, imprevizibil.Biroul Federal de Investigatii a oferit următoarea definiţie lucrativă:“cyber-terorismul este atacul premeditat, motivat politic împotriva informaţiei, sistemelor informatice, programelor informatice şi datelor, rezultând în violenţa împotriva ţintelor noncombatante, de către grupări subnaţionale sau agenţi clandestini”.Se constată că tot mai frecvent sunt atacate sistemele ce conţin secrete naţionale militare şi de securitate în scopul furtului de date sau virusării, pentru a le face inutilizabile. Acest gen de terorism a prins societatea contemporană nepregătită, doar câteva state având o legislaţie adecvată combaterii fenomenului menţionat.
-Terorismul chimic, biologic şi nuclear presupune utilizarea unor arme de distrugere în masă, de genul celor menţionate. Posibilul pericol pe care-l reprezintă un asemenea tip de terorism isterizează statele numai la simpla bănuială că s-ar putea utiliza un asemenea mijloc. Avem exemplul recent al războiului din Irak, când declanşarea conflictului a avut drept scuză o informaţie, care până la urmă s-a dovedit a fi falsă, referitoare la existenţa pe teritoriul irakian a unor arme de distrugere în masă ce pot fi utilizate în scopuri teroriste. De actualitate este diferendul S.U.A.- Iran, pe aceeaşi temă.Folosirea unor astfel de arme ar putea afecta regiuni întinse, distrugerea unor oraşe întregi, ori suprimarea unui mare număr de vieţi omeneşti.
-Terorismul post modern.Comparativ cu terorismul clasic (ce avea ca ţinte reprezentanţi ai statului şi economiei şi îşi
urmărea atingerea obiectivelor evitând asasinatul în masă), terorismul postmodern pune pe prim plan numărul victimelor.
Terorismul mileniului trei este asemuit unui “război” nedeclarat, fără un duşman precis, fără o confruntare şi fără linii de front clar marcate. Este condus de o masă amorfă de indivizi fanatizaţi, care operează în celule mici ce ies la suprafaţă brusc, după o existenţă anonimă normală, sinucigându-se şi omorând oameni nevinovaţi.Teroriştii postmoderni sunt foarte motivaţi din punct de vedere religios, legaţi printr-o doctrină, o misiune şi un ţel comun. Acţionează în grupuri care nu deţin o ierarhie tradiţională. Comandourile au o structură celulară, numărând 4-5 persoane. Logistica atentatorilor devine din ce în ce mai performantă, profesionistă, cu caracteristici militare. Modul de operare poartă şi el amprenta specialiştilor, deşi instrumentarul folosit poate fi clasic.Teroriştii folosesc tot mai frecvent mediile electronice (când atacul devine mesaj către opinia publică şocată sau atacă sistemele de calculatoare pentru paralizarea instituţiilor).
-Fenomenul Kamicaze a luat o amploare deosebită în rândul grupărilor teroriste islamiste. Acest mod de operare este aproape imposibil de împiedicat, provoacă victime şi daune materiale, atingându-şi ţinta aproape în mod garantat, şansele de apărare fiind nule.Răspândirea noilor tehnologii moderne în lume şi extinderea globalizării au facilitat foarte mult creşterea terorismului.
-O caracteristică a aşa-numitei “bătălii mediatice” este impactul social deosebit pe care îl au înregistrarea şi documentarea intenţiilor diverselor organizaţii teroriste, înainte ori după lansarea unui atac terorist.Efectul public calculat al acestor demersuri, deseori de natură subliminală, constă în instigare (ca element central al folosirii căii violenţei), propagandă agitatoare (menită să conducă indirect la săvârşirea de acte violente, prin exaltarea sentimentelor de ură şi răzbunare), precum şi păstrarea atmosferei de confruntare.

ART. 240. SURSE SI RESURSE ALE TERORISMULUI
(1) Fiind un fenomen deosebit de complex, natura surselor şi resurselor terorismului îmbracă forme diverse.
a) În funcţie de scopul pe care îl serveşte atentatul terorist, ele pot fi,: internaţionale;regionale;locale;accidentale.
b) Analiza naturii resurselor terorismului duce la concluzia că pentru atentatele de tip terorist, resursele trebuie să fie: financiare;economice;tehnice şi ştiinţifice;umane;religioase;din spectrul crimei organizate şi al lumii interlope;ideologice ;politice etc.Există şi alte resurse care pot fi folosite pentru sprijinirea terorismului.
c) Unele sunt întâmplătoare şi provin din asocierea unor interese de moment, altele ţin de evoluţia unor conflicte şi a unor spaţii de confruntare.
Implicarea statelor în terorismul internaţional se poate manifesta în diferite moduri, de la oferirea de asistenţă la diverse niveluri la ajutoare operaţionale şi chiar la iniţierea şi orientarea activităţii organizaţiilor teroriste.
În funcţie de gradul de implicare în terorismul internaţional, statele pot fi împărţite în:state-sponsor;state-teroriste.
(2)Resursele terorismului, fie ele economice, financiare, ştiinţifice, tehnice, ideologice (religioase) sau de altă natură, se concretizează în diverse forme de manifestare:
a) Sursa/suportul ideologic oferit de statele implicate prezintă o importanţă majoră şi se manifestă ca:
- îndoctrinare politică şi religioasă prin intermediul agenţilor statului sponsor, prin programe de pregătire în cadrul unor instituţii ale statului sponsor ;
- propagandă în favoarea terorismului, directă sau mascată, exercitată prin mass-media, biserică, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, etnice, religioase etc.;
b) Sprijinul financiar – poate fi oferit de actori individuali, statali (state, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, partide politice etc.), regionali sau globali şi poate lua următoarele forme:
- bugetele unor state care practică sau susţin financiar terorismul;
- fonduri indirecte alocate sub masca “asistenţei”, a “ajutoarelor internaţionale”, “sprijinirii forţelor democratice, progresiste”;
- subvenţii ale unor oameni de afaceri, emigranţi etc.;
- bani obţinuţi de traficanţii de arme, muniţii, droguri, substanţe radioactive, materiale strategice, carne vie, opere de artă etc
- fonduri strânse de partide, organizaţii religioase, organizaţii neguvernamentale, persoane particulare etc.;
- fraude, evaziuni fiscale, bancrută frauduloasă, deturnări de fonduri, falsificare şi spălare de bani etc.
c) Sprijinul militar se concretizează în:
- antrenamente în tabere specializate;
- programe de ajutor militar în armament şi echipament aprobate de parlamentele unor state;
- armament rezultat din destructurarea unor armate (cazul fostei URSS);
- armament, muniţie provenite din contrabandă sau puse la dispoziţie de state, guverne, organizaţii teroriste, persoane etc.
d)Suportul operaţional include:
- pregătirea documentelor false, a unor arme speciale, sofisticate (ca urmare a utilizării rezultatelor unor cercetări ştiinţifice şi a unor tehnologii de vârf);
- pregătirea resurselor informaţionale la diferite niveluri, oferite de unii actori internaţionali statelor sau organizaţiilor teroriste;
- asistenţă în ce priveşte alegerea ţintelor;
- folosirea propriilor agenţii naţionale de spionaj.

SECTIUNEA II
CORUPTIA SI CRIMINALITATEA ORGANIZATA

ART.241. CORUPTIA - O PROBLEMA DE SECURITATE NATIONALA (1) Coruptia este lacomia politicienilor si functionarilor de stat,care isi fac obligatiile asumate doar daca li se da ceva. Corupția este un ansamblu de activități imorale, ilicite, ilegale si reprezintă folosirea abuzivă a puterii publice, în scopul satisfacerii unor interese personale,obtinerii unor avantaje materiale sau morale sau unui statut social superior prin utilizarea unor forme de constrângere, șantaj, înșelăciune, mituire, cumpărare, intimidare.Ca act antisocial, corupția este foarte frecvent întâlnită în societate,cuprinde toate sferele societatii unde sunt functionari publici, este deosebit de gravă deoarece favorizează interesele unor particulari,in dauna celor colective mai ales în aria economică, afectând interesele colective prin: însușirea, deturnarea și folosirea resurselor publice în interes personal, ocuparea unor funcții publice prin relații preferențiale, încheierea unor tranzacții prin eludarea normelor morale și legale,etc.Printre cauzele care favorizează apariția corupției se regăsesc și: slăbirea autorității statului datorită ineficienței instituțiilor acestuia, degradarea nivelului de trai al indivizilor, lipsa unor valori sociale însoțită de alterarea respectării principiilor morale, lipsa unei reforme la nivelul instituțional și legislativ care să fie în concordanță cu condițiile socio-economice.
(2) Prin amploarea acesteia,coruptia a devenit un flagel care s-a extins in toata Romania si prin asta o problema de securitate nationala.
(3) Faptele de coruptie sunt denumite si pedepsite de legea penala. Pentru stoparea flagelului,se tripleaza pedepsele pentru coruptie si ca masura complementara se confisca averea celor vinovati.

ART. 242. CRIMINALITATEA ORGANIZATA
(1) Un stat slab,cu functionari si politicieni corupti si cu institutii slabe si ineficiente, genereaza criminalitatea organizata. Criminalitatea organizata este raspunsul mafiei la slabiciunile si coruptia statului.
Criminalitatea organizata se referă la grup infracţional organizat desemnează un grup structurat alcătuit din trei sau mai multe persoane, care există de o anumită perioadă şi acţionează în înţelegere, în scopul săvârşirii uneia ori mai multor infracţiuni grave care au ca principal scop beneficiile financiare. Se pune intrebarea:Există criminalitate organizată fără corupţie?
(2) Faptele de criminalitate organizata sunt denumite si pedepsite de legea penala. Pentru stoparea flagelului,se tripleaza pedepsele si ca masura complementara se confisca averea celor vinovati.
ART.243. MAFIA
(1)Mafia este o organizație criminală secretă, care cuprinde persoane din societatea civila cat si functionari de stat,fiind totodată una dintre cele mai periculoase și complexe grupări de crimă organizată din istoria recentă.
(2) In Romania mafia este ilegala.

ART.244. SPAGA
(1) Spaga este raspunsul individului din societate la birocratie,incompetenta si aroganta functionarului public.
Spaga,cu terminologie pur romaneasca, reprezinta stimulentul pentru obtinerea unui drept sau serviciu la care avea legal dreptul si consta intr-o atentie materiala,in special bani data de persoane civile unui functionar de stat dar la solicitarea,conditionarea sau refuzul functionarului de a-l oferi fara aceasta atentie.Desi este reglementata in codul penal ca dare si luare de mita,aceasta nu se aplica.In societatea romaneasca peste tot se da spaga.A devenit un flagel care s-a generalizat.
(2) Pentru stoparea flagelului numit spaga,se tripleaza pedepsele pentru dare si luare de mita si ca masura complementara se confisca averea celor vinovati.

SECTIUNEA III
TRAFICUL DE FIINTE UMANE
ART. 245. TRAFICUL DE PERSOANE
(1) Traficul de persoane este “Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, inclusiv schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în cauză, efectuate sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de putere sau profitând de starea de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra alteia, în vederea exploatării.”
(2) In Romania traficul de persoane este interzis si este revazul de legea penala cu o pedeapsa triplata.

CAPITOLUL XVII
MASS-MEDIA
ART.246. MASS-MEDIA
(1) Mass-media reprezinta instrumentul prin care se realizeaza dreptul la informatie si libertatea de exprimare si este sau ar trebui sa fie neutra si sa serveasca doar scopului informarii cu adevaruri a publicului.Libertatea de exprimare nu este suficientă pentru a avea o mass-media independentă şi profesionistă.
Din pacate o mare parte a mass-media din România este condiţionată si santajata politic,iar unii jurnalisti incalca deontologia profesionala datorita sărăciei pieţii de publicitate .La fel de adevarat este si ca unele publicatii sau televiziuni rezista presiunilor si santajelor de tot felul si isi fac constiincios meseria si datoria de informare corecta a publicului chiar daca risca dosare penale fabricate la comanda politica pentru jurnalisti si sanctiuni diverse pentru institutii.
Rusinos este insa faptul ca unele publicatii,radioul si televiziunile publice si unele private sunt aservite total puterii.Aceasta face un rau imens breslei si o mare pata neagra pusa pe mass-media ce duce la decredibilitate.
Deasemeni,toate televiziunile,fara exceptie,in goana lor nebuna dupa audienta,uita menirea lor,aceea de a fi impartiale,de a se adresa tuturor categoriilor de public,de a se vorbi civilizat si fara expresii urate,de a face circ mediatic si in final de a-si bate joc de publicul care le urmareste.
(2) Prioritati pentru o mass-media libera si eficienta
a). Consolidarea unei mass-media independente financiar şi politic, care să funcţioneze ca un factor legitim de presiune asupra puterilor în stat şi al cărei produs final să fie informarea corectă a cetăţenilor.
b). Mass-media trebuie protejată de orice influenţe politice; susţinem, însă, şi autoreglementarea deontologiei jurnalistului de către asociaţiile profesionale ale mass-media, la standardele democraţiilor avansate.
c). Modificarea statutului calomniei, în proiectul noului Cod Penal. Aceasta trebuie să devină, ca şi insulta, contravenţie, nu infracţiune. Alinierea întregii legislaţii relevante pentru mass-media la legislaţia europeană.
d). Acordarea de facilităţi fiscale pentru mass-media, cel puţin până când piaţa de publicitate va creşte semnificativ. Acordarea de facilităţi fiscale producţiei de hârtie.
e). Tratament nediscriminatoriu al datoriilor la bugetul public, responsabilizarea corporativă a trusturilor de presă şi sancţionarea drastică a funcţionarilor care favorizează din acest punct de vedere anumite companii.
f). Reglementarea prin lege a condiţiilor în care se poate face reclamă din bani publici, atât în privinţa scopului ei, cât şi a modului de selectare a organului de presă.
g). Resubordonarea televiziunii şi radioului public unui consiliu compus din reprezentanţi numiţi de Parlament cu două treimi din voturi si reprezentanţi ai asociaţiilor sindicale şi patronale din mass-media.
(3) Se dubleaza pedepsele pentru santaj asupra presei si detorsionarea adevarului in informatia publica.

CAPITOLUL XVIII
BANCA MONDIALA SI FMI

ART. 247. BANCA MONDIALĂ (BM)
(1) Banca Mondiala reprezinta una dintre cele mai mari surse de finantare si de asistenta pentru tarile aflate in tranzitie si dezvoltare. Scopul ei principal este ajutorarea statelor, folosindu-si resursele financiare si umane, precum si experienta bogata, pentru dezvoltarea economica si cresterea nivelului de trai.Grupul Bancii Mondiale cuprinde 5 agentii cu functii distincte pentru îndeplinirea misiunii Grupului : Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Asociatia Internationala de Dezvoltare (IDA), Corporatia Financiara Internationala (IFC), Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor (MIGA) si Centrul International de Reglementare a Diferentelor din Domeniul Investitiilor (ICSID) .Termenul generic de Banca Mondiala se refera în principal la BIRD si IDA. Fiecare institutie are un rol distinct în lupta împotriva saraciei si îmbunatatirea conditiilor de viata pentru populatia din statele în curs de dezvoltare.
ART.248. RELATIA ROMANIEI CU BANCA MONDIALA
(1) Activităţile instituţiilor parte ale grupului Băncii Mondiale sunt conforme cu Strategia de parteneriat de ţară (Country Partnership Strategy CPS) agreată cu Guvernul, strategie valabilă pentru o perioadă de patru ani, reprezentând un instrument esenţial pentru analiza şi revizuirea de către Banca Mondială a programului său de sprijin (reflectând competenţele specifice acesteia) a obiectivelor de dezvoltare ale României. Strategia de parteneriat de ţară pentru perioada 2009-2013 a fost construită în jurul a trei piloni: reformarea sectorului public, impulsionarea creşterii economice şi a competitivităţii şi promovarea incluziunii sociale.
(2) Noua strategie de parteneriat de ţară pentru perioada 2014 – 2017, aprobată în mai 2014, propune următoarele direcții de acțiune în cadrul a trei piloni:
a) Pilonul 1. Crearea unei administraţii eficiente
Obiectivul 1. Imbunătățirea administrației publice:
- îmbunătăţirea procesului de administrare a datoriei publice și a calității cheltuielilor publice;
- consolidarea funcţiilor guvernamentale (la nivelul centrului Guvernului – SGG/ Cancelarie)
Obiectivul 2. Imbunătățirea serviciilor din sectorul sanitary
b) Pilonul 2. Creştere economică şi ocupare
Obiectivul 3. Imbunatățirea mediului de afaceri
Obiectivul 4. Pieţe de muncă eficiente şi cuprinzătoare (inclusive)
Obiectivul 5. Imbunatăţirea acesului la finanţare (a sectorului privat)
c) Pilonul 3. Incluziune socială
Obiectivul 6. Servicii cuprinzatoare (inclusive) pentru comunitatile marginalizate
Obiectivul 7. Imbunătăţirea sistemului de protecţie sociala
ART. 249. FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL (FMI)
(1) Fondul Monetar International-FMI este o organizatie financiara internationala ce are drept scopuri principale promovarea cooperării monetare internaționale,garantarea stabilității financiare,facilitarea comerțului internațional,contribuirea la un nivel înalt de ocupare a forței de muncă, la stabilitate economică și combaterea sărăciei.FMI are urmatoarele obiective: -sa promoveze cooperarea monetara; -sa faciliteze expansiunea comertului international; -sa înlature restrictiile valutare din calea comertului international si a fluxurilor financiare internationale; -sa acorde tarilor membre credite pe termen scurt si mijlociu, în vederea reducerii dezechilibrelor temporare de balanta de plati -sa promoveze stabilitatea cursurilor valutare si evitarea devalorizarilor monetare ca mijloc de concurenta internationala.
(2) Constituirea si utilizarea resurselor FMI . Resursele FMI se pot grupa în general în patru categorii: -cote subscrise de tarile membre; -dobânzi si comisioane; -vânzari de aur contra valute convertibile; - împrumuturi.
(3) Mecanismul transelor, destinat finantarii deficitelor generale ale balantelor de plati, prevede 5 transe, fiecare de marime egala cu 25% din cota de participare a tarii respective. Tragerea în prima transa, denumita "transa rezerva" se face automat, în momentul în care doreste tara membra. Pe lânga aceasta transa exista 4 "transe de credit", tragerile în cadrul lor putându-se face succesiv, dupa epuizarea disponibilitatilor din "transa rezerva" si dupa examinarea situatiei concrete din tara solicitatoare de catre expertii FMI. În acordarea transelor de credit, FMI aplica principiul conditionalitatii: cu cât sumele trase cumulativ de o tara membra sunt mai mari comparativ cu cota de participare, cu atât FMI va trebui sa se asigure ca politica dusa de statul respectiv permite echilibrarea balantei de plati si rambursarea fondurilor împrumutate. Prin mecanismul transelor, o tara poate obtine maxim 125% din cota sa de participare, dar transele de credit superioare se obtin cu o conditionalitate sporita.In limbaj tehnic , operatiunile de imprumut se numesc trageri , iar rambursarile se numesc rascumparari.

ART.250. RELATIA ROMANIEI CU FMI
(1) România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare de 1 811,4 milioane DST. România deţine 11 039 voturi, echivalentul a 0,44% din total.
Începând cu anul 1991, asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat în aprobarea unui număr de zece aranjamente stand-by .
(2) La 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde euro sau 17,1 miliarde dolari SUA) şi eliberarea primei tranşe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde euro sau 6,6 miliarde dolari SUA). Din acest aranjament s-au tras 7 din cele 8 tranşe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST 1 (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce priveşte cea de-a 8-a tranşă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca fiind de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă. (3) În şedinţa din 25 martie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat încetarea mai devreme a acordului precedent şi încheierea unui nou aranjament stand-by cu România, de tip preventiv, pentru o perioadă de 24 luni, în sumă de 3.090,6 milioane DST (aproximativ 3,5 miliarde euro), reprezentând 300% din cota României la FMI. Data intrării în vigoare a acestui aranjament a fost 31 martie 2011,. În şedinţa din 15 martie 2013, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României de a prelungi valabilitatea acordului cu încă trei luni, pâna la 30 iunie 2013, pentru implementarea măsurilor necesare finalizării evaluărilor a şaptea şi a opta. La 26 iunie 2013, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a analizat rezultatele celei de-a şaptea respectiv a opta evaluări privind îndeplinirea criteriilor de performanţă asumate de România în cadrul ultimului aranjament, punând la dispoziţia ţării noastre a opta tranşă, în valoare de 450,6 milioane DST (echivalentul a 520,74 milioane Euro). Autorităţile române au informat FMI că nu intenţionează să efectueze nici această tragere. (Comunicat FMI: IMF Completes Seventh and Eighth Reviews Under the SBA for Romania)
(4) În sedinţa din 27 septembrie 2013, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României de a încheia un nou aranjament stand-by, pentru o perioadă de 24 luni, în sumă de 1,75 miliarde DST (aproximativ 1,98 miliarde euro), reprezentând 170% din cota României la FMI. Autorităţile române au informat Fondul că doresc să trateze noul aranjament ca unul de tip preventiv, respectiv că nu intenţionează să efectueze trageri în cadrul acestuia. Concomitent, a fost solicitat şi Uniunii Europene un sprijin financiar în valoare de 2 miliarde euro. (Comunicat FMI: IMF Executive Board Approves New €1.98 Billion Precautionary Stand-By Arrangement for Romania). În 26 martie 2014, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a analizat rezultatele primei şi celei de-a doua evaluări privind îndeplinirea criteriilor de performanţă asumate de România în cadrul noului aranjament stand-by, punând la dispoziţia ţării noastre tranşele doi şi trei, reprezentând cumulat 389,4 milioane DST (echivalentul a 436,3 milioane Euro). Astfel, până la acest moment, valoarea totală a resurselor puse la dispoziţia ţării noastre în cadrul aranjamentului stand-by curent însumează 584,1 milioane DST (echivalentul a 654,4 milioane Euro). Autorităţile continuă să trateze prezentul acord ca preventiv şi nu intenţionează să efectueze trageri. Totodată, în cadrul aceleiaşi şedinţe a Consiliului Directorilor Executivi au fost analizate rezultatele misiunii „ex post evaluation”, ce a avut ca obiect evaluarea post factum a aranjamentului stand-by anterior, aprobat pentru România în luna martie 2011. (Comunicat FMI: IMF Executive Board Completes First and Second Reviews Under the Stand-By Arrangement and Ex-Post Evaluation of Exceptional Access for Romania )
(5) În perioada 27 ianuarie - 9 februarie 2015, o misiune comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale s-a aflat la Bucureşti pentru evaluarea prevăzută de Acordul Stand-By de tip preventiv, încheiat în luna septembrie 2013. Cu această ocazie, echipa FMI a efectuat o analiză detaliată a evoluțiilor economice și financiare și a avut consultări cu autoritățile române, cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile, în conformitate cu Articolul IV din Statutul FMI (Article IV Consultations).
CAPITOLUL XIX
DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII

SECTIUNEA I
REVIZUIREA CONSTITUTIEI

ART. 251. (fost 150) INITIATIVA REVIZUIRII CONSTITUTIEI
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 200.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din regiunile si/sau judeţele ţării, iar în fiecare din acestea trebuie să fie înregistrate cel puţin 10.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

ART. 252. (fost 151) PROCEDURA DE REVIZUIRE
(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de plenul Parlamentului,cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.
(2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Parlamentul in plen, hotărăste cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

ART. 253. (fost 152) LIMITELE REVIZUIRII
(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. Forma de guvernământ,
poate forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război.

ART. 254. (fost 153) INTRAREA IN VIGOARE
Prezenta Constituţie intră în vigoare la data aprobării ei prin referendum. La aceeaşi dată, Constituţia din 29 OCTOMBRIE 2003 este şi rămâne în întregime abrogată.

ART. 255. (fost 156) REPUBLICAREA CONSTITUTIEI
Legea de revizuire a Constituţiei se publică în Monitorul Oficial al României în termen de 5 zile de la data adoptării. Constituţia, modificată şi completată, după aprobarea prin referendum, se republică de către Consiliul Legislativ,dupa verificarea de catre acesta.

ART. 256. (fost 154) CONFLICTUL TEMPORAL DE LEGI
(1) Legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii.
(2) Consiliul Legislativ, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare.

ART. 257. (fost 155) DISPOZITII TRANZITORII ????????????????????????
(1) Proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat şi se adoptă potrivit dispoziţiilor constituţionale anterioare intrării în vigoare a legii de revizuire.
(2) Instituţiile prevăzute de Constituţie, existente la data intrării în vigoare a legii de revizuire, rămân în funcţiune până la constituirea celor noi.Cele noi sunt infiintate conform legii si intra in vigoare la data prevazuta in aceasta.
(3) Prevederile alineatului (1) al articolului 89 se aplică începând cu următorul mandat prezidenţial.
(4) Dispoziţiile cu privire la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor fi aduse la îndeplinire în cel mult 3 luni de la data intrării în vigoare a legii de revizuire.
(5) Judecătorii în funcţie ai Curţii Supreme de Justiţie şi consilierii de conturi numiţi de Parlament îşi continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi.
(6) Până la constituirea instanţelor judecătoreşti specializate, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi vor fi soluţionate de către instanţele judecătoreşti actuale.
(7)Constitutia modificata in parte,in procent de pana la 50% se considera revizuita.Cand modificarile depasesc procentul de 50% se considera a fi o noua Constitutie.




REGGIO CALABRIA / ITALIA AUTOR
01.08.-05.10.2015 ION DASCALESCU

. Accept pentru acest proiect de constitutie orice sugestie de modificare sau completare,scrisa cu alta culoare si trimisa mie pentru a o adauga sau nu,ca autor.Puteti trimite materialele dv. pe adresa de mail ion.dascalescu@yahoo.com .Haideti ca impreuna sa facem o constitutie moderna,durabila,in pas cu vremurile in care traim si conform standardelor moderne ale lumii civilizate a mileniului III.Nu ne putem permite sa fim mereu codasii Europei in orice.Trebuie sa demonstram lumii ca suntem o tara moderna,civilizata si cu standarde ridicate,la nivelul tarilor Uniunii Europene.

NOTA:Acest proiect de constitutie este protejat de lege cu drept de autor(copyright) si nimeni nu poate uza acest proiect fara acordul meu .

09/11/2015

Autor: ION DASCALESCU
Destinatar: Cetatenii Romaniei
Petitie si semnaturi in format: XLSxls   PDFpdf
*Stiri, informatii in legatura cu petitia:
*Cod validare:
 =